Ungaria și Slovacia blochează al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, condiționând acordul de renunțarea la embargoul pe gaz

Declarația care a provocat blocajul a fost făcută de ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, la finalul unei reuniuni a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene, desfășurată la Bruxelles. Ungaria, a spus el, „a blocat” în mod oficial pachetul, acționând în tandem cu Slovacia pentru a împiedica adoptarea măsurilor.

„Această propunere ar submina securitatea energetică a Ungariei și ar încălca angajamentele deja asumate de Consiliul UE în ceea ce privește excepțiile noastre de la interdicția privind petrolul rusesc”, a explicat Szijjártó, referindu-se la derogările obținute anterior de Budapesta în contextul sancțiunilor energetice.

Gazul rusesc, linia roșie a Budapestei și Bratislavei

La baza impasului se află o propunere legislativă recentă a Comisiei Europene, care vizează eliminarea completă a combustibililor fosili importați din Rusia până în 2027 – un obiectiv politic major al UE, formulat în contextul războiului din Ucraina. Deși sunt prevăzute unele excepții, Ungaria și Slovacia consideră că măsura pune în pericol stabilitatea energetică a regiunii central-europene, încă dependentă de gazele din est.

Cele două state cer renunțarea la această inițiativă în schimbul acordului asupra noului pachet de sancțiuni, care ar include, printre altele:

• interzicerea oricărei forme de sprijin pentru conductele Nord Stream,

• sancționarea importurilor de combustibili rafinați din petrol rusesc livrați indirect prin state terțe precum India, China sau Turcia.

Blocaj tehnic sau veto strategic?

Potrivit tratatelor europene, sancțiunile UE necesită unanimitatea celor 27 de state membre, iar guvernul condus de Viktor Orbán nu este la prima acțiune de acest tip. Deși a mai amenințat cu veto-ul în trecut, Budapesta a cedat în cele din urmă de fiecare dată, după obținerea unor concesii sau garanții.

Un diplomat european de rang înalt, citat de publicația Politico sub protecția anonimatului, a sugerat că actuala poziție a celor două state est-europene nu constituie neapărat un veto în formă clasică:

„Nu este o blocare definitivă. Slovacii mai ridicaseră această chestiune anterior, deci suntem încă în zona negocierilor obișnuite.”

Această abordare este împărtășită și de alți oficiali UE, care consideră că discuțiile de luni ar putea constitui un pas intermediar, deschizând calea către un compromis politic la summitul Consiliului European programat pentru sfârșitul acestei săptămâni.

Summitul liderilor UE: Ucraina și Rusia, priorități absolute

Liderii celor 27 de state membre urmează să se reunească joi la Bruxelles pentru un nou Consiliu European, unde sprijinul pentru Ucraina, consolidarea apărării europene și înăsprirea regimului de sancțiuni împotriva Rusiei se află în fruntea agendei.

Rămâne de văzut dacă opoziția exprimată de Budapesta și Bratislava va conduce la o renegociere a termenilor pachetului de sancțiuni sau dacă presiunea diplomatică exercitată de statele vest-europene va determina cele două guverne să renunțe la condiționări.

Al 18-lea pachet de sancțiuni ar urma să extindă măsurile restrictive la noi domenii ale economiei ruse, în încercarea de a încetini efortul de război al Moscovei și de a reduce dependențele strategice ale UE de energia rusească. În același timp, presiunile sociale și economice din unele state membre riscă să fragilizeze consensul european în jurul politicii de izolare a Kremlinului.