Guvernul taie din sănătate: Concedii medicale impozitate suplimentar, controale extinse și restricții noi pentru personalul medical

Concediile medicale, supuse dublei taxări

Potrivit documentului oficial, guvernul elimină scutirea de la contribuția pentru asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru toate concediile medicale, indiferent de afecțiune. Măsura vine în completarea taxei deja introduse anterior, cunoscută neoficial drept „taxa Ciolacu”, de 10% aplicată sumelor primite în concediu medical. Practic, angajații care se îmbolnăvesc vor primi cu până la 20% mai puțin față de venitul obținut în condiții normale de muncă.

Guvernul justifică această decizie prin nevoia de a crește baza de contribuabili activi în sistemul de sănătate, într-un context în care, potrivit datelor oficiale, numărul contribuabililor CASS (6,3 milioane) este semnificativ mai mic decât cel al beneficiarilor (16,6 milioane). Printre categoriile exceptate până acum de la plata CASS se regăsesc magistrații, militarii și angajații din structurile MAI.

Totodată, se anunță impozitarea pensiilor care depășesc pragul de 4.000 de lei, măsură care ar putea aduce o creștere cu 15% a încasărilor la bugetul sănătății.

Concediile medicale, sub lupa autorităților

Programul de guvernare introduce un mecanism de control sistematic al concediilor medicale, care va viza nu doar pacienții, ci și medicii care le eliberează. Guvernul susține că aceste măsuri sunt necesare pentru a combate fenomenul concediilor fictive, însă sindicatele din sănătate avertizează că presiunea asupra cadrelor medicale va crește considerabil și ar putea duce la refuzul de a mai elibera concedii în cazuri justificate.

Reducerea paturilor de spital și limitarea cheltuielilor

Pe termen mediu, executivul intenționează să diminueze cu peste 20% numărul de paturi pentru spitalizare continuă până în anul 2030, o decizie inspirată de politicile de raționalizare adoptate în perioada 2010–2012, care au dus la închiderea unor unități sanitare și au generat crize de acces la tratament. Criticii avertizează că această nouă rundă de restructurări riscă să afecteze grav accesul populației la servicii medicale în localitățile mici și mijlocii.

Alte măsuri bugetare prevăd reducerea sporurilor pentru angajații din spitalele cu datorii, o practică ce riscă să penalizeze tocmai personalul care lucrează în cele mai vulnerabile unități, afectate de subfinanțare cronică.

Medicina de familie, între planuri ambițioase și lipsă de resurse

În privința medicilor de familie, guvernul promite investiții în stimulente financiare și logistice pentru personalul medical din mediul rural: locuințe de serviciu, bonificații și bugete pentru cabinete – măsuri deja vehiculate în trecut, dar neimplementate din cauza lipsei de fonduri.

Pentru a compensa deficitul acut de medici de familie, programul prevede posibilitatea angajării acestora în centre comunitare integrate, spitale, ambulatorii și unități de primiri urgențe. De asemenea, se propune prelungirea, la cerere, a activității medicilor pensionabili, cu avizul autorităților locale – o soluție deja utilizată în practică în ultimii ani.

Limitări pentru personalul medical cu activitate mixtă

În ce privește relația dintre sistemul public și cel privat, programul nu introduce explicit o interdicție a dublului angajament, dar impune condiții stricte pentru spitalele private care doresc contracte cu CNAS: cel puțin 80% din personal trebuie să fie angajat cu normă întreagă.

Mai mult, cadrele medicale care desfășoară activitate în altă unitate medicală, în timpul programului din sistemul public, vor putea fi concediate, potrivit noilor reguli propuse. Rezidenții din sectorul privat vor fi remunerați parțial de unitatea sanitară în care activează, ceea ce ar putea genera tensiuni suplimentare privind formarea profesională.