Pensiile de peste 4.000 lei, din nou taxate pentru sănătate - Guvernul anunță renunțarea la privilegii fiscale

În documentul aflat în stadiu de draft, autoritățile recunosc că „facilitățile fiscale trebuie să fie limitate în timp, orientate către obiective clare, atent monitorizate și fiscalizate corespunzător”. Printre măsurile care revin pe masa decidenților se află și reintroducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei, o măsură abandonată în 2022 după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională aplicarea acesteia.

CASS la pensii – o revenire cu impact bugetar semnificativ

Ideea de a reimpune CASS pentru pensiile mari a fost adusă în atenția publică la începutul lunii iunie de către ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, care a confirmat că această opțiune este „discutată și analizată” în contextul construcției bugetare pentru perioada următoare. Oficialul a precizat că se caută o formulă legală care să treacă de filtrul Curții Constituționale, astfel încât măsura să poată fi implementată fără riscuri juridice.

„Este o potențială sursă de venit bugetar”, a declarat ministrul, adăugând că informații suplimentare vor fi oferite odată ce pachetul final de măsuri fiscale va fi conturat.

Precedenta introducere a CASS pentru pensiile mari s-a produs în ianuarie 2022, fiind aplicată doar sumei care depășea pragul de 4.000 de lei. Măsura a fost în vigoare aproximativ un an, până când a fost declarată neconstituțională. Ulterior, Guvernul a fost nevoit să returneze sumele reținute pensionarilor afectați.

Cine sunt vizați?

Conform datelor oficiale, la finalul anului 2023, în România existau aproximativ 500.000 de pensionari cu venituri lunare ce depășeau 4.000 de lei. Dintre aceștia, 300.000 sunt pensionari din sistemul public, înregistrați la Casa Națională de Pensii. Alți 185.000 provin din structuri speciale, precum Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Ministerul Apărării Naționale (MApN), unde pensia medie atinge pragul de 6.000 de lei. Lor li se adaugă circa 10.000 de pensionari cu pensii speciale – magistrați, parlamentari sau primari – cu venituri lunare ce pot depăși 20.000 de lei.

În contrast, peste 2,7 milioane de români au pensii sub 3.000 de lei, potrivit informațiilor furnizate de surse guvernamentale. Procesul recent de recalculare a pensiilor a condus la o redistribuire a categoriilor de venit, diminuând numărul celor cu pensii sub 2.000 de lei de la 2,25 milioane la 1,47 milioane. Aproximativ 1,88 milioane de pensionari au pensii de peste 3.000 de lei, dintre care 500.000 depășesc pragul de 4.000 de lei și ar putea fi direct afectați de reintroducerea CASS.

Reforma fiscală, mai dură: toate scutirile vor fi reevaluate

Programul de guvernare mai prevede și eliminarea scutirilor „nejustificate” de la plata CASS, extinderea bazei de contribuabili și sancționarea severă a fraudelor din sistemul medical și de asigurări. Potrivit draftului, „facilitățile fiscale fără impact economic clar vor fi eliminate”. Accentul se va muta pe o aplicare coerentă și universală a regimului fiscal.

Totodată, Guvernul își asumă un control mai strict al pensionărilor anticipate, precum și revizuirea criteriilor pentru acordarea ajutoarelor sociale, condiționând accesul la acestea de acceptarea muncii legale și a plății contribuțiilor.

Măsurile propuse în Programul de Guvernare 2025–2028 includ:

• Reintroducerea CASS pentru pensiile care depășesc 4.000 de lei;

• Eliminarea scutirii de CASS pentru toate concediile medicale, pentru a descuraja acordarea celor fictive;

• Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili CASS, prin eliminarea excepțiilor (în prezent, 6,3 milioane de plătitori la 16,6 milioane de beneficiari);

• Extinderea aplicării CASS pentru pensionarii cu venituri mari, cu un potențial impact de creștere a veniturilor bugetare cu peste 15%.

În concluzie, reforma anunțată se conturează ca fiind una amplă, cu obiectivul declarat de a reechilibra sistemul fiscal și de a reduce dezechilibrele structurale din sistemul public de pensii și sănătate. Dacă va fi aplicată în forma prezentată, această strategie ar putea aduce economii importante la bugetul de stat, însă nu fără a genera tensiuni sociale, în special în rândul beneficiarilor de pensii mari și al celor afectați de eliminarea unor facilități tradiționale.