Parlamentarii propun relocarea unităților militare în afara orașelor: O măsură strategică pentru protejarea populației civile în contextul tensiunilor geopolitice
Într-un demers legislativ cu profunde implicații strategice și sociale, un grup de parlamentari români propune printr-un proiect de lege aflat în dezbatere la Senat relocarea obiectivelor militare din zonele urbane către amplasamente sigure în extravilan, cu scopul de a proteja populația civilă în eventualitatea unui conflict armat. Proiectul vine în contextul instabilității internaționale accentuate de conflictele armate din Ucraina și Orientul Mijlociu și reflectă o reevaluare a politicii de apărare în raport cu realitățile de securitate din prezent.
Un nou imperativ de securitate: distanțarea forțelor armate de zonele civile
Inițiatorii proiectului susțin că, în actualul context geopolitic marcat de o volatilitate crescândă, pacea nu mai poate fi considerată un dat garantat. „Zonarea militară trebuie regândită pentru a reflecta riscurile reale ale unor atacuri – fie convenționale, fie teroriste – asupra infrastructurii strategice situate în proximitatea locuințelor civile”, se arată în expunerea de motive. Exemplele recente ale atacurilor asupra zonelor urbane din Ucraina, Israel și Gaza au demonstrat cât de vulnerabilă este populația civilă în preajma unor ținte militare.
Conform inițiativei, unitățile militare, echipamentele de luptă și instalațiile aferente din interiorul orașelor vor trebui relocate în zone periferice sau complet izolate, la o distanță care va fi stabilită prin expertize ale Ministerului Apărării Naționale (MApN). Obiectivul este clar: reducerea expunerii civile la riscuri în caz de conflict și consolidarea rezilienței strategice a României.
Timpul nu mai este un aliat
Parlamentarii subliniază că viteza de declanșare a unor atacuri moderne face imposibilă evacuarea prealabilă sau redistribuirea în siguranță a tehnicii de luptă în caz de pericol. „Evenimentele recente au demonstrat că momentul unei agresiuni nu poate fi anticipat, iar așteptarea unui timp de reacție devine un lux iluzoriu în fața rachetelor de croazieră sau dronelor autonome”, afirmă inițiatorii.
În acest sens, proiectul prevede că, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, MApN va realiza o evaluare națională a gradului de expunere a civililor și va stabili distanțele minime de siguranță pentru amplasarea structurilor logistice militare. Ulterior, în decurs de șase luni, împreună cu Ministerul Mediului și administrațiile publice locale, vor fi identificate terenuri disponibile, aparținând statului sau autorităților locale, care pot fi transferate în folosința armatei pentru relocare.
Din cazărmi în campusuri: terenurile militare, redestinate educației și sănătății
O dimensiune socială puternică este integrată în proiect: terenurile eliberate prin mutarea unităților militare vor putea fi utilizate exclusiv pentru edificarea de instituții publice, în special unități de învățământ și așezăminte medicale. Astfel, inițiatorii vizează o compensare a deficitului de infrastructură educațională și sanitară în marile aglomerări urbane, unde, din cauza retrocedărilor și a subfinanțării, școlile și spitalele au suferit pierderi semnificative de spațiu și funcționalitate.
„Amploarea retrocedărilor a afectat grav activitatea școlilor, care au pierdut terenuri de sport sau curți interioare, diminuând calitatea actului educațional. În paralel, construirea de spitale noi întâmpină obstacole administrative și bugetare. Transformarea fostelor amplasamente militare în facilități publice ar putea echilibra această situație”, se arată în textul propunerii legislative.
Apărarea națională – regândită prin prisma urbanismului de securitate
Propunerea legislativă introduce o viziune modernă asupra apărării naționale, care recunoaște caracterul interconectat al securității și al organizării urbane. Este o trecere de la apărarea centrată pe proiecție militară, la o apărare orientată pe protecția populației și continuitatea serviciilor esențiale.
Prin implicarea autorităților locale și prin valorificarea inteligentă a terenurilor eliberate, proiectul creează premisele unui model de dezvoltare urbană rezilient și adaptiv, în care obiectivele de apărare, educație și sănătate se pot susține reciproc, fără a se suprapune periculos în același spațiu.
Dacă proiectul va fi adoptat, România ar putea deveni unul dintre primele state din Uniunea Europeană care codifică explicit separarea între infrastructura militară și spațiile civile locuite, un precedent care ar putea redefini arhitectura defensivă a Europei în epoca conflictelor hibride și a insecurității omniprezente.
