Modificări legislative în domeniul pensiilor militare: Un nou proiect depus în Senat promite echitate și corectarea discriminărilor

Un sistem istoric, dar marcat de dezechilibre

Potrivit notei de fundamentare, pensiile militare reprezintă una dintre cele mai vechi instituții de protecție socială din România, fiind reglementate pentru prima dată în 1861. În prezent, acestea funcționează în baza Legii nr. 223/2015, act normativ care a reinstituit sistemul distinct de pensii militare după o perioadă de absorbție temporară în sistemul public, între 2011 și 2015.

Caracterul special al pensiei militare este justificat, conform inițiatorilor, de restricțiile constituționale și profesionale impuse carierei militare, precum interdicția de a face grevă, de a adera la formațiuni politice sau de a exprima public opinii politice, toate în scopul garantării disciplinei și neutralității în serviciul public.

Articolul 60 – sursa principală a inechităților

Principala modificare propusă vizează articolul 60 din Legea nr. 223/2015. Acesta a introdus, începând din 2017, un mecanism de plafonare a pensiilor care, spun autorii proiectului, a generat discriminări între categoriile de pensionari. Mai exact, militarii trecuți în rezervă după această dată nu mai beneficiază de drepturi acordate anterior, precum contravaloarea decorării cu Ordinul „Meritul Militar” sau cu „Semnul onorific”, în timp ce colegii lor pensionați înainte de septembrie 2017 continuă să primească aceste sume.

Această diferențiere, afirmă inițiatorii, contravine principiului nediscriminării și creează o ruptură între generațiile de pensionari, deși aceștia au îndeplinit funcții similare, dețin aceleași grade și au realizat venituri comparabile pe durata activității.

Actualizarea pensiilor militare, o promisiune încălcată

Proiectul readuce în discuție și problema actualizării pensiilor militare în raport cu evoluția soldelor de grad și funcție ale personalului activ – un mecanism prevăzut inițial în Legea nr. 223/2015, dar care a fost eliminat între timp, cu argumente criticate drept „abuzive și discriminatorii”. Potrivit documentului, ultima astfel de actualizare a avut loc în 2017.

Inițiatorii invocă în sprijinul modificărilor și Decizia nr. 20/2000 a Curții Constituționale, precum și prevederi din Legea nr. 303/2022 privind statutul magistraților, care impun actualizarea anuală a pensiilor în funcție de rata inflației, considerând că același principiu ar trebui să se aplice și în cazul pensiilor militare.

Argumente pentru echitate: riscuri, restricții, sacrificii

Documentul subliniază caracterul profund restrictiv al carierei militare, care implică nu doar limitări juridice, ci și expunere constantă la riscuri profesionale, regimuri de muncă atipice și o durată redusă a vieții active. Aceste elemente justifică, în opinia inițiatorilor, existența unui sistem de pensii compensatoriu, capabil să susțină o tranziție demnă spre viața civilă și să mențină atractivitatea acestei cariere dificile.

Impactul așteptat: echitate, stabilitate, securitate națională

Scopul final al propunerii legislative este restabilirea echilibrului și a coerenței în sistemul de pensii militare. Prin acordarea unor drepturi egale pentru funcții și grade similare, indiferent de momentul trecerii în rezervă, autorii speră să contribuie la consolidarea corpului militar profesionist, care stă la baza stabilității și securității naționale.

„Motivarea financiară corectă a cadrelor militare, active sau în rezervă, este o condiție indispensabilă pentru buna funcționare a instituțiilor de apărare și ordine publică”, se precizează în textul proiectului.

Următorii pași

Proiectul legislativ se află în prezent în dezbaterea Senatului, urmând să treacă prin etapele procedurale uzuale: avizele comisiilor de specialitate, eventuale amendamente și votul în plen. Dacă va fi adoptat, acesta va merge mai departe către Camera Deputaților, for decizional în acest caz.

Documentul integral al propunerii legislative poate fi consultat aici. Sursa: DCNews