Republica Moldova face pași curajoși în reforma administrativă: 34 de localități au demarat procesul de comasare voluntară - România rămâne în urmă

Primii pași concreți: Leova și Fălești, pionieri ai reorganizării

Printre primele exemple de succes se numără orașul Leova, care s-a unit cu satele Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, formând o singură unitate administrativ-teritorială. La fel, în raionul Fălești, satele Călinești, Chetriș și alte localități apropiate au optat pentru comasare.

Aceste inițiative au fost posibile grație unui cadru legal nou, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova în ambele lecturi, pe 19 iunie 2025, prin modificarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială. Legea stabilește criterii clare pentru amalgamare, cum ar fi continuitatea teritorială, numărul minim de locuitori, dar și distanța față de viitorul centru administrativ.

O reformă de jos în sus: „Împreună e mai ușor decât separat”

Primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean, a subliniat caracterul voluntar și rațional al procesului:

„Este un proces absolut voluntar, inițiat de patru primari din raionul Leova, care au înțeles că împreună e mai ușor decât fiecare separat. Problemele cetățenilor s-au complicat, iar capacitatea administrațiilor locale de a le gestiona, în special din punctul de vedere al atragerii de investiții și fonduri externe, este tot mai limitată.”

Obiective ambițioase: investiții, infrastructură și acces mai bun la servicii

Autoritățile moldovene își propun ca această reorganizare să conducă la formarea unor unități administrativ-teritoriale consolidate, capabile să atragă investiții mai mari și să eficientizeze utilizarea fondurilor publice, atât naționale cât și europene. Printre priorități se numără:

• modernizarea infrastructurii rutiere și edilitare (apă, canalizare, salubrizare),

• crearea de centre unice de furnizare a serviciilor publice în fiecare localitate comasată,

• îmbunătățirea accesului populației la servicii administrative esențiale.

Amalgamarea voluntară – un model de reformă democratică

Conform noii legislații, amalgamarea voluntară este un proces de comasare benevolă a două sau mai multe localități de nivelul întâi, în baza deciziilor consiliilor locale, și doar dacă sunt respectate toate condițiile legale. Scopul final este crearea unei administrații locale mai eficiente, mai competitive și mai aproape de cetățeni.

Contrast puternic cu România, unde reforma stagnează

În timp ce în Republica Moldova reforma teritorială capătă contur concret și susținere politică, în România discuțiile privind comasarea unităților administrativ-teritoriale sunt amânate sau evitate din rațiuni electorale. Deși realitățile din teren – depopularea rurală, lipsa specialiștilor, fragilitatea bugetelor locale – sunt similare, autoritățile române ezită să adopte măsuri curajoase, de teama pierderii capitalului politic.

Republica Moldova oferă astfel un precedent valoros pentru întreaga regiune: o reformă teritorială poate fi inițiată de jos în sus, prin voința comunităților locale, și poate deveni un instrument real de modernizare, nu doar un subiect de dezbatere teoretică.