Belgia reintroduce controalele la frontiere pentru a combate migrația ilegală: „Nu vom mai tolera shopping-ul de azil”

Decizia a fost anunțată de purtătorul de cuvânt al ministrului belgian pentru migrație, Anneleen Van Bossuyt, și reflectă poziția fermă adoptată de noul guvern de dreapta condus de premierul Bart De Wever. „Este timpul pentru controale la intrare. Belgia nu trebuie să devină un magnet pentru migranți care s-au oprit deja în alte state. Mesajul nostru este clar: nu vom mai tolera migrația ilegală și nici shopping-ul de azil”, a declarat Van Bossuyt într-un mesaj transmis pe platforma X (fostul Twitter).

Un răspuns regional coordonat

Măsura belgienilor urmează deciziilor similare adoptate recent de Germania și Olanda, într-un efort concertat al mai multor state europene de a răspunde presiunilor migratorii persistente, chiar dacă datele recente arată o scădere a numărului de sosiri pe principalele rute de migrație.

Guvernul de la Bruxelles a precizat că noile controale vor fi aplicate „în mod țintit”, cu intervenții la puncte cheie de tranzit: parcări de pe autostrăzi, autocare, anumite trenuri internaționale și zboruri intra-Schengen din state cu presiune migratorie ridicată, cum sunt Grecia și Italia.

„Este o măsură de natură preventivă, dar și strategică. Nu putem continua să fim depășiți de volumul de cereri și de lipsa capacităților administrative și logistice. Este timpul să redobândim controlul asupra propriilor frontiere”, se arată în comunicatul oficial emis joi seară de autoritățile belgiene.

Capacități depășite, sistem sub presiune

Belgia, una dintre cele mai prospere economii ale Uniunii Europene, se confruntă în prezent cu un dezechilibru semnificativ între numărul de cereri de azil și capacitățile de primire. În 2024, autoritățile belgiene au înregistrat 39.615 cereri de azil – o creștere de 11,6% față de anul precedent. În schimb, capacitatea totală de cazare și procesare a solicitanților de protecție internațională este de doar 35.600 de locuri, conform datelor furnizate de Agenția Federală pentru Primirea Solicitanților de Azil.

Această discrepanță a condus la situații frecvente în care migranții nou-sosiți au fost lăsați fără adăpost adecvat sau sprijin instituțional, tensionând și mai mult opinia publică și punând presiune pe autoritățile locale.

Un purtător de cuvânt al Oficiului pentru Imigrație a recunoscut că lipsa unor controale sistematice la frontiere a făcut dificilă monitorizarea exactă a fenomenului migrației ilegale în ultimii ani.

Un guvern hotărât să reducă migrația

Premierul Bart De Wever, care a preluat conducerea guvernului în februarie, a făcut din limitarea imigrației una dintre prioritățile sale esențiale. Într-o declarație recentă, acesta a afirmat că Belgia „nu-și mai poate permite o politică de migrație pasivă sau permisivă” și că reformarea sistemului de azil este o condiție necesară pentru protejarea coeziunii sociale.

În pofida controalelor sporite, Belgia afirmă că rămâne angajată în respectarea obligațiilor sale internaționale privind drepturile omului și protecția refugiaților, dar dorește să pună capăt abuzurilor sistematice care afectează echitatea procesului de azil și funcționarea statului de drept.

Reintroducerea controalelor la frontiere interne rămâne, teoretic, o măsură temporară în cadrul Tratatului Schengen, fiind permisă doar în condiții excepționale. Tot mai multe state europene au însă recurs la acest instrument, invocând riscuri legate de securitate, migrație necontrolată și incapacitatea Uniunii Europene de a gestiona un sistem de azil comun coerent.