Fostul procuror Mircea Negulescu, despăgubit cu un milion de lei pentru acuzații false: Decizia Tribunalului București

Tribunalul București a pronunțat o hotărâre cu impact major asupra sistemului judiciar românesc, dispunând acordarea de daune morale în valoare de 1 milion de lei în favoarea fostului procuror anticorupție Mircea Negulescu, cunoscut în spațiul public sub pseudonimul „Portocală”. Decizia vine în contextul în care nouă persoane l-au acuzat în mod fals de abuz în exercitarea atribuțiilor, acuzații care au dus la excluderea acestuia din magistratură și la trimiterea sa în judecată.

Iun 18, 2025 - 19:23
Fostul procuror Mircea Negulescu, despăgubit cu un milion de lei pentru acuzații false: Decizia Tribunalului București
Foto: Mircea Negulescu

Instanța a stabilit că inculpații – între care se numără fostul deputat Vlad Alexandru Cosma, omul de afaceri Răzvan Alexe și alte persoane implicate în dosare de corupție – vor plăti în solidar suma de 1.000.000 de lei, cu titlu de despăgubiri morale. Hotărârea nu este încă definitivă și poate fi atacată cu apel.

„Obligă pârâţii Cosma Vlad Alexandru, Alexe Răzvan, Stroe Cecilia, Uşurelu Petrică Lucian, Păvăleanu Marcel Cristian, Vaida Mihai Florin, Luca Teodor Ovidiu, Vitter David Daniel, Păduraru Cristian, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 1.000.000 lei cu titlu de daune morale”, se arată în minuta deciziei instanței.

De la „Portocală” la achitat definitiv: un traseu judiciar sinuos

Mircea Negulescu, fost procuror în cadrul DNA Ploiești, a fost considerat una dintre figurile centrale ale luptei anticorupție din anii 2010. Ulterior, a devenit ținta unei serii de acuzații lansate de persoane anchetate de el, care l-au acuzat de „fabricare” de probe, amenințări și presiuni ilegale.

În baza acestor afirmații, în anul 2020, procurorul Adina Florea, pe atunci activând în controversata Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), l-a trimis în judecată pe Negulescu. Capetele de acuzare: cercetare abuzivă, influențarea martorilor și inducerea în eroare a organelor judiciare prin instigare în formă continuată.

Un element central al dosarului era acuzația că Negulescu i-ar fi constrâns pe inculpați să formuleze denunțuri mincinoase împotriva fostului deputat Vlad Cosma și a altor persoane, sub amenințarea unei arme, în timpul audierilor. Aceste acuzații au fost respinse în întregime de Înalta Curte de Casație și Justiție, care, în noiembrie 2022, a pronunțat o achitare definitivă, stabilind că faptele imputate nu există în realitate.

Răzbunarea juridică: acțiunea civilă pentru repararea prejudiciului

Ulterior exonerării definitive, Negulescu a inițiat o acțiune civilă împotriva celor nouă persoane care, în opinia sa, au construit și alimentat un dosar penal bazat pe falsuri. Acesta a cerut daune morale în valoare de 3 milioane de euro, invocând prejudicii grave de imagine, excluderea din magistratură, precum și traume personale și profesionale.

Tribunalul București a decis să acorde daune de 1 milion de lei, apreciind că reputația și cariera acestuia au fost grav afectate prin plăsmuirea unor fapte neadevărate, susținute public și procesual de către pârâți.

Consecințe și implicații

Hotărârea vine într-un moment în care justiția română este intens scrutinizată pentru abuzuri, dar și pentru posibile manipulări din partea celor anchetați. Cazul Negulescu ridică întrebări sensibile despre echilibrul dintre luptele judiciare reale și vendetele mascat judiciare.

Pe de altă parte, verdictul instanței reprezintă o validare tardivă a activității lui Mircea Negulescu în lupta împotriva corupției, oferindu-i, cel puțin parțial, o reabilitare juridică și morală. El rămâne, însă, exclus din sistemul judiciar, ceea ce, în opinia susținătorilor săi, reflectă costul personal al confruntării cu rețelele de influență din sistemul politico-economic.

Urmează apelul

Decizia Tribunalului București poate fi atacată cu apel, iar procesul urmează să continue în instanțele superioare. Până atunci, însă, cazul rămâne unul emblematic pentru complexitatea, dar și fragilitatea echilibrului între justiție, presiune publică și răspunderea pentru acuzații nefondate.