Schengenul în recul: Spațiul european fără frontiere se fragmentează, iar transportatorii români trag un semnal de alarmă
La doar câteva luni după ce România a pășit, parțial, în mult râvnitul spațiu Schengen, proiectul european al libertății de circulație începe să se clatine. Un număr tot mai mare de state membre ale Uniunii Europene anunță reintroducerea controalelor la frontiere, invocând rațiuni de securitate, migrație sau context geopolitic incert. În total, 11 țări au notificat Comisia Europeană în acest sens, iar efectele se simt deja în economie – în special în sectorul transporturilor.
Pentru transportatorii români, „miracolul Schengen” pare să fi fost doar o paranteză scurtă și iluzorie. Redeschiderea granițelor între statele UE a creat blocaje, a crescut costurile și a amplificat impredictibilitatea, cu efecte directe asupra competitivității firmelor românești – deja vulnerabile într-un sector dominat de multinaționale și marcat de fragmentare.
România, în Schengen, dar cu bariere ridicate
„Obișnuiam să spun că atunci când România va intra în Schengen, acesta se va desființa. Iar acum, iată, se restrânge sub ochii noștri”, afirmă cu amărăciune Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). Acesta subliniază că încă din 2023, mai multe state europene anunțaseră intenția de a reinstaura controale la granițe, unele măsuri fiind deja în vigoare de luni de zile.
Italia, Germania, Slovenia, Bulgaria, Olanda și Ungaria se numără printre țările care au instituit diverse forme de verificări. Deși nu sunt la fel de stricte ca înainte de intrarea parțială a României în Schengen, ele generează întârzieri semnificative. „O întârziere de doar două-trei ore pentru un camion poate compromite întreaga cursă: pierzi descărcarea, ratezi feribotul sau încalci regimul legal al orelor de condus. Iar o zi de staționare a unui camion costă minimum 300 de euro”, explică Dinescu.
O piață distorsionată: tarife mici, costuri mari
În loc să se traducă în beneficii durabile pentru transportatori, aderarea României la Schengen a adus o presiune suplimentară asupra tarifelor. „De când am intrat, multe multinaționale au cerut reducerea tarifelor de transport, argumentând că s-au eliminat pierderile generate de așteptările la graniță. Dar între timp, controalele au revenit, iar noi avem din nou pierderi, fără să putem renegocia”, atrage atenția reprezentantul UNTRR.
Fragmentarea pieței românești face lucrurile și mai dificile: peste 92% dintre firmele de transport au cel mult 10 camioane, ceea ce le limitează drastic puterea de negociere în fața giganților europeni din industrie.
Ungaria – exemplu de control total
În timp ce România se adaptează lent la noile exigențe ale spațiului Schengen, alte state – precum Ungaria – au deja infrastructura și sistemele necesare pentru a gestiona și controla riguros fluxurile de marfă. „Ungaria are 25 de puncte de control pe toată rețeaua. Fiecare camion e cântărit, monitorizat, verificat. Ei știu exact cine ai fost, ce ai transportat, dacă ai plătit amenzile. În schimb, noi ne plângem că Schengenul ne-a prins pe nepregătite. Abia acum CNAIR lucrează la un proiect pentru monitorizare și analiză de risc”, afirmă Dinescu.
Discriminări în cascadă: amenzi doar pentru români
Transportatorii români denunță și un tratament inegal aplicat de autoritățile europene. Potrivit UNTRR, în Germania sau în România, amenzile sunt aplicate cu predilecție firmelor românești, în timp ce vehicule din alte țări – precum Turcia sau Bulgaria – scapă adesea nepedepsite. „În Germania, dacă sunt trei camioane – românesc, turcesc și bulgăresc – doar românul primește amendă. Pe noi ne au în bazele lor de date. Pe ceilalți, nu.”
În plus, sistemul de plată a amenzilor din România pare aproape imposibil de utilizat de către șoferii străini. „Dacă nu ai CNP, nu poți plăti. Dacă ai primit o amendă în județul Vaslui, trebuie să o plătești la trezoreria de acolo. Dar șoferul nu e român, nu locuiește aici. Mulți se lovesc de birocrație și renunță. Și atunci, în final, nu plătește nimeni, pentru că nu-i caută nimeni. De ce să te ascunzi, dacă oricum nu te verifică nimeni?”, spune Radu Dinescu.
O Europă cu două viteze – și cu mai multe granițe
Tendința de repliere națională în interiorul unui spațiu european care, teoretic, ar trebui să fie unitar, ridică semne de întrebare nu doar despre viitorul Schengen, ci și despre viitorul proiectului european în sine. Reintroducerea controalelor de frontieră nu este doar o problemă logistică: este un simptom al fragmentării și al neîncrederii între state membre.
În acest climat tensionat, România se vede prinsă între promisiunea unei integrări europene depline și realitatea unor bariere tot mai ridicate, inclusiv la propriu. Iar pentru transportatori, fiecare control, fiecare coadă, fiecare oră pierdută înseamnă nu doar bani pierduți, ci și un semnal că visul Schengen – așa cum a fost gândit – este, poate, mai fragil decât am crezut.
