UE reînvie o practică financiară controversată: Securitizarea, între stimularea economiei și riscul unei noi crize

Ce este securitizarea și de ce revine în atenție

Securitizarea este procesul prin care băncile transformă creditele acordate – de exemplu, ipoteci, credite de consum sau împrumuturi pentru întreprinderi – în titluri de valoare tranzacționabile, pe care le vând apoi investitorilor. Astfel, băncile își „eliberează” bilanțurile și pot acorda noi împrumuturi, fără a fi nevoite să mențină rezerve de capital pentru creditele deja securitizate.

Practică ilustrată memorabil de actrița Margot Robbie în „The Big Short”, securitizarea a fost folosită abuziv înainte de criza financiară din 2008, când instituții financiare americane au vândut în masă așa-numitele credite subprime – împrumuturi foarte riscante – ambalate în produse financiare opace. Colapsul pieței imobiliare din SUA și incapacitatea de plată a debitorilor au generat o reacție în lanț care a zguduit sistemul financiar global.

După acea criză, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte menite să limiteze utilizarea securitizării și să impună un nivel ridicat de transparență și capital pentru aceste instrumente. Rezultatul: o prăbușire a acestei piețe în UE, în contrast cu dinamica din Statele Unite.

Bruxellesul vrea o relaxare a regulilor

Comisia Europeană consideră acum că aceste reglementări sunt excesiv de restrictive și frânează capacitatea băncilor de a finanța economia. Propunerile care vor fi prezentate marți vizează relaxarea cerințelor de capital, simplificarea proceselor de raportare și verificare și reducerea birocrației aferente acestor tranzacții.

Executivul european susține că măsurile de protecție esențiale vor rămâne în vigoare, pentru a evita o repetare a greșelilor din trecut. Totuși, Banca Centrală Europeană (BCE) avertizează că o relaxare prea amplă riscă să stimuleze apariția unor noi bule speculative și să ascundă riscuri sistemice în bilanțurile bancare.

Diferențe majore între Europa și SUA

Piața securitizărilor din Uniunea Europeană este mult mai mică decât cea din SUA. Potrivit datelor citate de Politico, volumul pieței europene s-a redus de la un vârf de 2.000 miliarde de euro înainte de criză la doar 1.200 miliarde în prezent. În schimb, în Statele Unite, piața a crescut de la 11,3 trilioane de dolari în 2008 la 13,7 trilioane în 2024.

Această discrepanță este văzută de Bruxelles drept o oportunitate pierdută. Comisia argumentează că securitizarea este un „instrument folosit insuficient” în Europa și că reactivarea sa ar putea contribui la consolidarea pieței unice de capital și la revitalizarea economiei comunitare.

O prioritate politică de top pentru Bruxelles

Relansarea securitizării face parte dintr-un efort mai amplu al Uniunii de a crea un climat mai prietenos pentru investiții și de a relansa creșterea economică, afectată în ultimii ani de stagnare și incertitudini geopolitice. Rapoarte recente coordonate de figuri influente precum Enrico Letta și Mario Draghi au susținut această direcție, pledând pentru o piață europeană de capital mai integrată și mai eficientă.

Subiectul a devenit o prioritate politică pentru președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în contextul realegerii sale din iulie 2024. Franța și Germania – cele mai mari economii ale blocului – sprijină, de asemenea, aceste planuri și au cerut o relaxare accelerată a normelor de securitizare.

Controverse și îngrijorări persistente

Totuși, entuziasmul Bruxellesului nu este împărtășit de toți actorii. ONG-ul Finance Watch avertizează că securitizarea ar putea canaliza resursele către împrumuturi riscante, fără să asigure că fondurile eliberate vor sprijini economia reală. Mai mult, organizația subliniază că băncile ar putea utiliza capitalul economisit pentru a plăti dividende sau a răscumpăra acțiuni, în loc să finanțeze firmele mici și mijlocii.

BCE este și ea precaută: oficialii săi consideră că relaxarea cerințelor de capital nu va conduce neapărat la un transfer eficient al riscurilor și ar putea submina standardele internaționale. În plus, Banca subliniază necesitatea ca UE să tragă învățăminte din trecut și să evite relansarea unor mecanisme care, în forma lor opacă și nelichidă, au fost la originea uneia dintre cele mai mari crize financiare din istorie.

Între echilibru și risc

Revigorarea securitizării este un pariu îndrăzneț al Uniunii Europene, care speră să găsească echilibrul între stimularea creditării și menținerea stabilității financiare. Cu toate acestea, istoria recentă obligă la prudență: lecțiile crizei din 2008 rămân relevante, iar granița dintre inovație financiară și hazard moral este subțire.

Rămâne de văzut dacă noul cadru legislativ va reuși să impulsioneze economia fără a crea noi vulnerabilități în sistemul financiar european.