Planul UE de a interzice gazele rusești întâmpină opoziție din Est - Comisia vrea să elimine dreptul de veto în chestiuni energetice
Comisia Europeană intenționează să impună o interdicție totală asupra importurilor de gaze naturale și gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia până la finalul anului 2027, în cadrul unei strategii menite să reducă dependența energetică a Uniunii Europene de Moscova. Însă planul, aflat într-o fază incipientă, riscă să fie blocat de opoziția fermă a Ungariei și Slovaciei, două state membre care invocă securitatea energetică națională și suveranitatea decizională, informează Reuters.
În mod tradițional, deciziile majore în domeniul politicii energetice la nivelul UE necesită unanimitate — un criteriu care s-a dovedit de-a lungul timpului dificil de atins, în special în contextul fragmentării intereselor energetice și geopolitice ale statelor membre. Acum, însă, Comisia Europeană ia în calcul o reformă instituțională de impact: renunțarea la regula unanimității și adoptarea unui mecanism de vot cu majoritate calificată pentru deciziile sensibile în materie de energie.
Budapesta și Bratislava trag frâna de urgență
Până în prezent, dintre cele 27 de state membre, doar Ungaria și Slovacia și-au exprimat explicit opoziția față de planul Bruxellesului. Ambele țări sunt puternic dependente de gazele rusești, atât prin contracte directe cu Gazprom, cât și prin infrastructură de transport care reflectă moștenirea energetică a Europei Centrale.
Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a denunțat ideea interdicției ca fiind un atac la suveranitatea națională:
„Politica energetică este o problemă de competență națională. Prin interdicția dorită la nivelul UE, măsura ne va pune în pericol suveranitatea și securitatea energetică.”
În mod similar, oficialii slovaci au atras atenția asupra riscurilor economice și logistice asociate unei deconectări accelerate de la gazele rusești, mai ales în lipsa unor alternative viabile pe termen scurt.
Majoritatea calificată – soluție sau forțare?
Pentru a evita paralizia decizională, Comisia vizează o trecere de la unanimitate la votul prin majoritate calificată, care ar permite adoptarea de decizii cu sprijinul a cel puțin 15 state membre reprezentând minimum 65% din populația UE. Acest mecanism este deja utilizat în alte domenii, dar aplicarea sa în sectorul energiei ar reprezenta o schimbare majoră, cu potențial exploziv politic.
La o reuniune informală a miniștrilor Energiei desfășurată luni, majoritatea delegațiilor și-au exprimat sprijinul pentru obiectivul Comisiei, chiar dacă unii au cerut mai mult timp pentru analizarea impactului. Potrivit unor surse europene, discuțiile au avut loc cu ușile închise, dar climatul general a fost favorabil ideii de reformă.
Criticii inițiativei avertizează însă că o interdicție impusă unilateral ar putea duce la litigii internaționale cu furnizorii ruși, care dețin în prezent contracte pe termen lung cu mai multe companii europene. De asemenea, sancțiunile ar putea genera pierderi financiare semnificative pentru operatorii care ar fi forțați să le rezilieze anticipat.
Un test pentru coeziunea europeană
Pentru Comisia Europeană, această inițiativă reprezintă nu doar un pas spre autonomie strategică energetică, ci și un test al solidarității politice într-o Uniune tot mai expusă presiunilor externe. După ce a reușit să reducă ponderea gazelor rusești din mixul energetic european de la 45% (în 2021) la sub 15% (în 2024), Bruxellesul vrea acum să închidă complet robinetul.
Însă opoziția din Est scoate la lumină faliile persistente din interiorul UE — între vechii și noii membri, între Vestul autosuficient și Estul vulnerabil, între idealurile comune și interesele naționale divergente.
Dacă va reuși să impună majoritatea calificată și să adopte interdicția până în 2027, Bruxellesul ar marca o victorie istorică în efortul de a rupe definitiv legătura energetică cu Rusia. Dacă nu, riscul este ca Uniunea să rămână vulnerabilă la instrumentalizarea gazelor ca armă politică — așa cum s-a întâmplat în trecut.
