Fregata „Regele Ferdinand” revine în Portul Constanța după o misiune tensionată în Marea Mediterană, marcată de dispariția unui militar
După 40 de zile pe mare, fregata românească „Regele Ferdinand” a acostat luni dimineață în Portul Militar Constanța, încheind o misiune în nordul Mării Mediterane, desfășurată sub comanda unei operațiuni internaționale de control al embargoului asupra armelor. Însă revenirea navei a fost umbrită de un eveniment tragic: dispariția în condiții suspecte a maistrului militar clasa a II-a Viorel Culea, în vârstă de 44 de ani, la data de 1 iunie.

Dispariție în misiune și suspiciuni grave
Incidentul a fost confirmat oficial de comandantul fregatei, Florin Tudorașcu, în fața viceamiralului Forțelor Navale, Mihai Panait:
„Domnule viceamiral, fregata Regele Ferdinand, cu un elicopter organic, o grupă FOS și un echipaj de 240 de militari – dintre care maistrul clasa a II-a, Culea, dispărut în misiune – raportează misiune îndeplinită.”
Odată cu intrarea în port, la bord au urcat procurori militari, ofițeri criminaliști și polițiști militari, începând o anchetă extinsă pentru a stabili circumstanțele exacte ale dispariției marinarului. Familia acestuia – prezentă în port – a lansat acuzații grave împotriva unor membri ai echipajului, sugerând că Viorel Culea ar fi fost ținta unor abuzuri psihologice sistematice, ce l-ar fi împins către un gest extrem.
Acuzații de hărțuire și marginalizare
Maria Culea, mama militarului, a vorbit cu durere despre ultimele sale conversații cu fiul ei, din care reiese că acesta se simțea amenințat și izolat la bord:
„Mi-a zis că este în pericol, că simte că i se va întâmpla ceva rău, că este amenințat, în special de un coleg. La momentul potrivit, îi voi spune numele.”
Mihai Nicolae, unchiul marinarului, a completat acuzațiile, susținând că Viorel Culea nu avea niciun sprijin în rândul echipajului și că devenise ținta unui fenomen de bullying:
„Nu a avut niciun prieten care să-l ajute. A fost efectiv marginalizat și hărțuit de echipaj.”
În mod paradoxal, tragedia a survenit la scurt timp după ce militarul fusese decorat pentru întreaga sa activitate în cadrul Forțelor Navale Române – o recunoaștere care, potrivit rudelor, ar fi stârnit resentimente în rândul colegilor.
Ancheta: între protocol și suspiciuni
Comandantul Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, a declarat că o comisie oficială de cercetare a fost deja constituită din momentul dispariției, iar toate structurile judiciare competente – Parchetul Militar, Poliția Judiciară și Poliția Militară – sunt implicate în investigarea cazului:
„Dacă se confirmă elemente din cele reclamate de familie, toate organele competente ale statului vor efectua cercetarea necesară. Ancheta a început deja pe 1 iunie. Nu putem oferi mai multe detalii, întrucât procedurile sunt în desfășurare.”
Conform estimărilor oficiale, ancheta ar putea dura până la șase luni, timp în care urmează să fie audiați mai mulți membri ai echipajului, inclusiv ofițerii superiori. Autoritățile militare și judiciare vor trebui să clarifice dacă a fost vorba de un accident, sinucidere sau – în cel mai grav scenariu – un act determinat de hărțuire sau abuz.
Căutări internaționale eșuate
Imediat după dispariție, echipajul fregatei a declanșat operațiuni de căutare și salvare în nordul Mării Mediterane, sprijinit de nave și echipamente specializate din cadrul alianțelor maritime. Marinarul a fost căutat fără succes timp de peste 48 de ore.
O misiune încheiată sub semnul întrebării
Fregata „Regele Ferdinand” se întorsese dintr-o misiune NATO menită să asigure respectarea embargoului internațional asupra transportului de armament în regiunea mediteraneană. Deși operațiunea a fost finalizată cu succes, evenimentul tragic legat de dispariția maistrului militar aruncă o umbră profundă asupra climatului de la bordul navei și asupra culturii organizaționale din Forțele Navale.
În așteptarea concluziilor anchetei, cazul Viorel Culea devine un test de transparență și responsabilitate pentru instituțiile militare române, precum și un semnal de alarmă privind posibilele abuzuri interne în structuri care operează, adesea, departe de ochii publicului.