Moscova ridică ștacheta negocierilor: Distrugerea armamentului occidental, condiție prealabilă pentru un armistițiu cu Ucraina

„Toate aceste surplusuri trebuie distruse. Există mecanisme internaționale cunoscute pentru astfel de procese. Este vorba despre reducere, distrugere și garanții clare privind aceste operațiuni”, a afirmat Grușko, fără a oferi detalii privind posibilele mecanisme de verificare.

Lista cererilor Moscovei: un ultimatum camuflat

Această solicitare vine în completarea unei liste ample de condiții prezentate de partea rusă în cadrul rundei de negocieri desfășurate la Istanbul, pe 2 iunie. Documentul propus de Rusia – calificat drept un "ultimatum" de către partea ucraineană – prevede:

• Recunoașterea anexării Crimeei și a celor patru regiuni parțial ocupate (Herson, Donețk, Zaporojie și Lugansk);

• Retragerea completă a trupelor ucrainene din aceste teritorii și demobilizarea forțelor armate;

• Renunțarea definitivă la aderarea Ucrainei la NATO și la orice altă alianță militară;

• Interzicerea ajutorului militar extern, inclusiv a parteneriatelor de schimb de informații cu Occidentul.

Grușko a argumentat că fluxul continuu de arme occidentale amenință nu doar Rusia, ci și securitatea Europei, susținând – în linie cu retorica propagandistică a Kremlinului – că aceste arme ar putea alimenta rețelele ilegale de trafic.

„Este de neînțeles cât de iresponsabili sunt unii politicieni care continuă să inunde regiunea cu armament”, a declarat oficialul rus.

Totuși, aceste afirmații sunt contrazise de monitorizările independente realizate de statele și organizațiile partenere ale Kievului, care au confirmat în mod constant că armele occidentale sunt utilizate exclusiv în scop defensiv, în cadrul luptei împotriva invaziei ruse de amploare.

Poziția Kievului: umanitarism, justiție și suveranitate

În contrapondere, propunerile Ucrainei s-au axat pe dimensiunea umanitară a conflictului și pe garanții democratice și suverane. Potrivit administrației de la Kiev, planul de armistițiu include:

• Schimburi de prizonieri de război;

• Returnarea copiilor răpiți de pe teritoriile ocupate;

• Garanții privind dreptul suveran la aderarea la UE și NATO;

• Utilizarea activelor rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei;

• Condiționarea oricărei relaxări a sancțiunilor internaționale de implementarea unui armistițiu verificabil.

Într-un interviu acordat publicației Valasz Online pe 10 iunie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia nici măcar nu și-a ascuns caracterul ultimativ al propunerilor, recunoscând că acestea nu vor fi acceptate.

„Le-au spus delegaților noștri: știm că acesta este un ultimatum și că nu îl veți accepta”, a spus Zelenski.

Impas diplomatic și tensiuni internaționale

În ciuda celor două runde de negocieri desfășurate în lunile mai și iunie, nu a fost realizat niciun progres semnificativ. Rusia continuă să respingă apelurile internaționale la un armistițiu necondiționat, în timp ce Ucraina refuză să cedeze teritorii sau suveranitate.

Potrivit The Kyiv Independent, președintele SUA, Donald Trump, s-ar fi arătat frustrat de lipsa de flexibilitate a Rusiei, însă a evitat, până acum, să impună un nou set de sancțiuni, într-o încercare aparentă de a păstra canale deschise pentru o eventuală mediere.

Negocierile ruso-ucrainene se află într-un punct mort, cu poziții ireconciliabile: Kremlinul cere capitularea, Kievul cere justiție și restabilirea suveranității. În acest climat de impas, cu o listă crescândă de condiții maximaliste și fără o platformă de dialog credibilă, șansele pentru un armistițiu sustenabil rămân, pentru moment, slabe.