Predoiu, la 35 de ani de la Piața Universității și Mineriadă: „Lupta pentru democrație nu s-a încheiat. Forțe ostile încearcă să disloce România din parcursul occidental”
La împlinirea a 35 de ani de la evenimentele tragice din 13-15 iunie 1990 — cunoscute ca „Fenomenul Piața Universității” și Mineriada — premierul interimar Cătălin Predoiu a transmis un mesaj solemn, în care avertizează asupra unor amenințări contemporane similare în esență celor din trecut. Potrivit șefului interimar al Executivului, România se confruntă și astăzi cu încercări sistematice de deturnare a traiectoriei democratice și pro-occidentale prin dezinformare, discursuri radicale și tentative de destabilizare socială.
„La 35 de ani de la evenimentele din 13-15 iunie 1990, România este parte a lumii democratice: membră a Uniunii Europene și a NATO. Este acolo unde și-au dorit să o vadă cei care au fondat și susținut Piața Universității, imediat după Revoluția din 1989”, a transmis Predoiu.
O continuare firească a Revoluției din 1989
În mesajul său, premierul interimar a subliniat că manifestațiile din Piața Universității au fost o extensie naturală a Revoluției anticomuniste, având aceleași valori morale și democratice în centru: libertatea, demnitatea, statul de drept și integrarea în structurile euroatlantice.
„Piața Universității a însemnat un protest legitim pentru democrație și împotriva dictaturii. A fost expresia dorinței ca România să devină parte a lumii libere. În pofida reprimării violente, acel spirit a prevalat. Integrarea în NATO și UE, deși întârziată, a fost victoria acelor idealuri.”
Predoiu a evocat cu amărăciune modul în care mișcarea a fost suprimată, amintind de utilizarea forței instituționale, manipularea opiniei publice și instigarea la conflict între categorii sociale. Reprimarea acelor proteste a devenit, în opinia sa, simbolul rezistenței interne față de drumul occidental.
Amenințări actuale: discursuri radicale, dezinformare și tentativă de reorientare geopolitică
Premierul interimar a atras atenția asupra unui nou val de instabilitate ideologică și geopolitică, marcat de apariția unor forțe — aparent civice sau politice — care urmăresc scoaterea României de pe direcția euroatlantică, promovând mesaje antioccidentale și speculând frustrările economice ale populației.
„Și astăzi, la 35 de ani de la acele evenimente, ne confruntăm cu tentative de manipulare și dislocare a României din structurile occidentale, prin discursuri radicale, ură, dezinformare și exploatarea tensiunilor sociale. Rămânem ancorați într-o luptă pentru democrație, doar că metodele s-au sofisticat.”
Într-un context internațional tot mai fragil, marcat de conflicte deschise și reașezări geopolitice, Predoiu a evidențiat nevoia stringentă de coerență politică, adaptabilitate și fermitate în guvernare.
Chemare la unitate și responsabilitate politică
Premierul a pledat pentru formarea rapidă a unui guvern solid, susținut de forțe politice cu vocație pro-occidentală și cu experiența necesară administrării crizelor multiple, interne și externe.
„Este un pas esențial în acest context nou, diferit de cel al deceniilor trecute. Trebuie să modernizăm administrația, să accelerăm dezvoltarea economică și să protejăm interesele cetățenilor. Acesta este cel mai demn mod de a onora sacrificiul celor care, în 1989 și 1990, au avut curajul de a cere libertate și democrație.”
O moștenire morală care obligă
În încheiere, Predoiu a elogiat memoria celor care au participat la Revoluție și la manifestațiile din Piața Universității, subliniind importanța păstrării direcției democratice și a solidarității în fața noilor provocări.
„Guvernul României își exprimă respectul profund față de toți cei care, în 1989 și 1990, au deschis drumul spre democrație și libertate. Fie ca exemplul lor moral să lumineze pentru totdeauna calea democrației românești.”
