Blocaj în recalcularea pensiilor: Mii de vârstnici din România așteaptă de luni întregi deciziile oficiale
În România, mii de pensionari se confruntă cu întârzieri majore în procesul de recalculare sau actualizare a pensiilor, în ciuda prevederilor legale care stabilesc termene clare. Cazurile de întârziere prelungită nu sunt excepții, ci indicii ale unui sistem birocratic depășit și profund disfuncțional.
Un exemplu grăitor este cel al unui pensionar care, în septembrie 2024, a depus o solicitare pentru trecerea de la pensie anticipată parțială la pensie pentru limită de vârstă. La aproape zece luni de la cerere, acesta încă nu a primit o decizie oficială, în ciuda insistențelor și a demersurilor repetate.
Răspunsul primit de la Casa Județeană de Pensii Ilfov scoate la iveală o problemă tehnică de fond: lipsa unui sistem informatic compatibil care să permită procesarea cererilor în baza noii legislații. Concret, instituția admite că nu poate integra datele din Legea 263/2010 în noul sistem software aferent Legii 360/2023 privind reforma sistemului public de pensii.
Termene depășite, diferențe pierdute, pensionari nedreptățiți
Legea prevede un termen de 45 de zile pentru soluționarea cererilor de pensionare sau recalculare, însă în realitate, procesarea durează în medie 4 până la 5 luni, cu cazuri în care depășește chiar un an. Cei mai afectați sunt pensionarii care solicită trecerea de la pensia de handicap sau pensia anticipată la cea pentru limită de vârstă – o tranziție care presupune, de regulă, o sumă mai mare în plată.
Această întârziere înseamnă, în mod direct, pierderi financiare substanțiale pentru beneficiari. Potrivit unor estimări, diferențele lunare pot ajunge chiar la 1.500 de lei, iar impactul cumulat în decursul unui an este semnificativ, în special pentru persoanele în vârstă, adesea dependente de venitul din pensie.
Singura cale: instanța. Dar procesul poate dura ani întregi
Casa Națională de Pensii informează că, pentru recuperarea sumelor pierdute sau a eventualelor penalități, pensionarii trebuie să se adreseze instanțelor de judecată. Însă această soluție este dificil accesibilă pentru mulți dintre ei. Procesul judiciar este anevoios și poate dura între 3 și 4 ani, perioadă în care persoanele afectate continuă să primească o pensie diminuată față de drepturile legale.
„Am cerut audiență ca să aflu în ce stadiu se află solicitarea mea, având în vedere că au trecut 10 luni de la depunerea cererii. Răspunsul a fost că nu există un modul informatic care să permită procesarea cererii conform noii legi”, a relatat pensionarul în cauză, citat într-un document transmis redacției.
Un sistem în tranziție: digitalizare incompletă și incoerență legislativă
Problema semnalată reflectă o realitate mai amplă: tranziția greoaie de la vechiul cadru legislativ la noul sistem de pensii implementat prin Legea 360/2023, într-un context în care infrastructura informatică nu este încă pregătită să susțină schimbările.
În paralel, sistemul de pensii din România include și componenta Pilonului II – pensia privată obligatorie – finanțată din contribuțiile redirecționate de la bugetul asigurărilor sociale. La pensionare, suma acumulată în acest pilon ar trebui să fie plătită ca pensie suplimentară, însă modul concret în care se face acest lucru rămâne, în multe cazuri, neclar și lipsit de transparență.
În lipsa unor măsuri urgente, pensionarii rămân captivi într-un sistem birocratic în care legislația avansează mai rapid decât capacitatea instituțională de a o aplica, iar neajunsurile administrative se transformă în pierderi directe pentru cetățenii deja vulnerabili.
