APADOR-CH avertizează: Implicarea CSAT în combaterea dezinformării riscă să deschidă calea către cenzură

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui României, Nicușor Dan, ONG-ul solicită lămuriri esențiale privind modul în care autoritățile intenționează să abordeze amenințările informaționale din mediul online, fără a afecta libertatea de exprimare și drepturile fundamentale ale cetățenilor.

Demersul APADOR-CH vine în contextul declarațiilor recente ale șefului statului, care a anunțat că problema răspândirii știrilor false și a dezinformării va fi discutată în cadrul următoarei ședințe a CSAT, prevăzută până la finalul lunii iunie. Totodată, într-un interviu acordat presei poloneze, președintele a evocat posibilitatea aplicării modelului moldovean, ce include blocarea site-urilor acuzate că diseminează informații manipulatorii.

Întrebările APADOR-CH: Cine definește adevărul?

În scrisoarea sa, organizația formulează cinci întrebări-cheie care vizează fundamentele legale și instituționale ale unei eventuale intervenții statale în spațiul informațional:

1. Care sunt definițiile oficiale ale noțiunilor de „dezinformare” și „știre falsă”? Include aceste concepte și opiniile personale, subiective?

2. Cine stabilește că o informație este falsă sau dezinformează publicul? Va fi vorba despre o autoritate administrativă, o instanță de judecată, un ONG sau o persoană fizică?

3. Care este criteriul de evaluare a unei știri drept falsă? Dacă o informație diferă de poziția oficială a autorităților, este automat considerată dezinformare?

4. Cum se poate verifica și reacționa într-un termen scurt (sub trei ore) la o informație suspectă de dezinformare?

5. Ce procedură rapidă și eficientă va exista pentru contestarea unei decizii prin care o informație este etichetată drept falsă?

APADOR-CH susține că, deși necesară, lupta împotriva informațiilor false nu trebuie transformată într-un instrument de control narativ.

„Combaterea dezinformării nu trebuie să fie folosită ca pretext pentru suprimarea discursului liber sau pentru a impune versiunea oficială ca adevăr absolut. Orice măsură de acest tip trebuie să respecte principiile legalității, proporționalității și să fie supusă controlului judecătoresc”, se afirmă în scrisoarea adresată Administrației Prezidențiale.

Organizația insistă că libertatea de exprimare nu poate fi sacrificată în numele securității informaționale și solicită ca orice strategie în acest domeniu să fie conturată într-un cadru participativ și transparent, care să includă nu doar experți guvernamentali, ci și specialiști în comunicare, rețele sociale, reprezentanți ai justiției și ai societății civile.

Poziția președintelui: Reacția trebuie să fie rapidă

Întrebat recent într-o conferință de presă dacă tema dezinformării va fi supusă dezbaterii în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, președintele Nicușor Dan a confirmat că subiectul se află pe agenda consultărilor din perioada următoare.

„Trebuie să fim în stare să reacționăm în timp real. Degeaba vii cu informația corectă după trei ore, dacă între timp o știre falsă a fost văzută de milioane de oameni și a contribuit deja la formarea unei opinii publice greșite”, a explicat președintele, admintând totodată că tema nu a fost încă aprofundată suficient în mandatul său recent început.

Declarațiile sale sugerează că statul analizează mijloace de răspuns mai ferme și mai rapide în fața fluxului de conținut manipulator online, însă fără a oferi până în prezent un cadru normativ clar.

În contextul geopolitic actual, marcat de agresiuni hibride, propagandă și polarizare socială, tema combaterii dezinformării capătă o relevanță strategică. Totuși, după cum avertizează APADOR-CH, delimitarea dintre protejarea interesului public și riscul instituționalizării cenzurii este extrem de fină. Fără garanții procedurale solide, astfel de inițiative pot deveni ușor vulnerabile la abuzuri de putere.

Prin urmare, apelul ONG-ului se înscrie într-un cadru mai amplu de reflecție asupra echilibrului delicat între securitate și libertate într-o societate democratică.