Călin Georgescu, în fața justiției: „Adevărul nu poate fi clamat de o autoritate” | Contestă controlul judiciar, în aplauzele susținătorilor
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, s-a prezentat joi la Judecătoria Sectorului 1, unde a contestat măsura controlului judiciar impusă de procurori în cadrul unui dosar complex, cu acuzații grave care ating atât ordinea constituțională, cât și legislația privind discursul public.

La ieșirea din instanță, Georgescu a oferit o declarație laconică, dar încărcată ideologic, refuzând să răspundă întrebărilor presei. „Libertatea de expresie înseamnă libertatea de a spune orice, chiar și adevărul. Adevărul nu poate să fie clamat de o autoritate – adevărul însuși este autoritatea”, a afirmat fostul candidat, într-o retorică ce amintește de limbajul disidenței.
Declarația sa a fost făcută în fața unei audiențe neobișnuit de prietenoase: zeci de susținători l-au așteptat în fața Judecătoriei, unii oferindu-i flori, într-un gest simbolic de solidaritate cu cel pe care îl consideră victima unei nedreptăți instituționale.
Acuzații grave: de la propagandă fascistă la falsuri în campania electorală
Prezența lui Călin Georgescu în fața instanței vine în contextul în care, pe 26 februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a declanșat urmărirea penală împotriva sa. Dosarul include capete de acuzare care, potrivit procurorilor, privesc fapte cu un profund impact asupra valorilor democratice și constituționale ale statului român:
-
Instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale;
-
Comunicarea de informații false;
-
Fals în declarații în formă continuată privind sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațiile de avere.
Ulterior, ancheta a fost extinsă cu acuzații privind promovarea publică a cultului unor persoane condamnate pentru crime împotriva umanității și genocid, printre care Corneliu Zelea Codreanu și mareșalul Ion Antonescu. Procurorii susțin că Georgescu a făcut afirmații elogioase la adresa acestora într-un interviu televizat, promovând idei considerate de legea penală românească drept fasciste, legionare și xenofobe.
Un tur câștigat, un scrutin anulat
Călin Georgescu a fost una dintre surprizele majore ale alegerilor prezidențiale din 2024, reușind să câștige primul tur al scrutinului din 24 noiembrie. Rezultatul a fost însă invalidat de Curtea Constituțională a României, în baza unor informații clasificate prezentate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Acestea ar fi relevat grave nereguli legate de integritatea procesului electoral și de sursele de influență asupra candidatului, susțin surse apropiate dosarului.
Libertatea de expresie, sub reflectorul instanței
Declarațiile lui Georgescu și modul în care își clamează dreptul la libertatea de exprimare relansează o dezbatere veche, dar intensificată în actualul climat politic: unde se termină libertatea de opinie și unde începe răspunderea pentru discursul public?
În timp ce susținătorii săi îl văd ca pe un simbol al curajului și al luptei împotriva sistemului, anchetatorii îl descriu drept un actor politic periculos, care subminează valorile democratice prin mesaje radicale și practici opace.
Următorii pași
Instanța urmează să decidă asupra cererii de ridicare a controlului judiciar. Între timp, ancheta penală continuă, iar Călin Georgescu rămâne sub incidența unei interdicții de a părăsi țara și de a face declarații publice ce ar putea influența mersul cercetărilor.
Rămâne de văzut dacă fostul candidat va reuși să transforme acest moment de criză juridică într-o platformă politică de tip protestatar, sau dacă, dimpotrivă, justiția va avansa spre o eventuală trimitere în judecată într-unul dintre cele mai sensibile dosare politico-penale ale ultimilor ani.
Dacă dorești, pot realiza și o cronologie a evenimentelor-cheie din cazul Georgescu, precum și un profil comparativ cu alte cazuri similare din UE privind discursul extremist și responsabilitatea candidaților în alegeri.