România ar putea urma exemplul Germaniei: O taxă de 10% pe publicitatea digitală, vizând giganții tech, ar aduce venituri suplimentare la buget
București, 10 iunie 2025 – Într-un context în care marile platforme digitale obțin venituri considerabile din publicitate pe piața românească, dar contribuie marginal la bugetul statului, autoritățile de la București iau în calcul posibilitatea introducerii unei taxe speciale de 10% aplicate acestor câștiguri. Măsura, inspirată de un proiect legislativ aflat în dezbatere în Germania, ar putea genera sume semnificative la bugetul de stat, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar.
Inițiativa ar viza companii precum Google, Meta (Facebook, Instagram) și TikTok, care, deși domină spațiul digital autohton, declară în România venituri infime sau nule, prin structuri de optimizare fiscală cu filiale în alte state UE.
Precedentul german și sprijinul politic transpartinic
Guvernul federal de la Berlin, prin vocea comisarului pentru media și cultură, Wolfram Weimer, a anunțat că lucrează la un proiect de lege care va impune o taxă de 10% pe veniturile din publicitate digitală generate pe teritoriul german de platformele globale. Weimer a declarat pentru publicația Stern că măsura este susținută de partidele din coaliția de guvernare și de întreaga industrie media, care reclamă o competiție fiscală neloială între giganții tech și publisherii locali.
Germania nu este singura țară din Uniunea Europeană care avansează în această direcție. Franța, Austria și Italia aplică deja taxe specifice serviciilor digitale, în timp ce Austria percepe o taxă de 5% pe publicitatea online, model considerat de Berlin drept o variantă de pornire – însă cu un nivel dublu, pe care autoritățile germane îl consideră „moderat și legitim”.
Un dezechilibru fiscal evident și în România
În România, situația este similară: platformele globale derulează campanii de publicitate de milioane de euro pentru clienți locali – de la companii de retail și servicii financiare, până la actori politici și influenceri – însă veniturile fiscale raportate sunt cu totul disproporționate față de realitatea economică. Motivul? Multe dintre aceste companii nu facturează serviciile în România, ci prin sedii centrale din Irlanda, Luxemburg sau alte jurisdicții cu regimuri fiscale favorabile.
O eventuală taxă de tipul celei pregătite în Germania ar putea regla acest dezechilibru structural, dar și contribui la consolidarea resurselor bugetare, într-un moment în care deficitul public pune presiuni asupra guvernului.
O decizie cu potențial geopolitic
Introducerea unei astfel de taxe nu este lipsită de riscuri diplomatice. Precedentele europene au fost întâmpinate cu ostilitate de către administrația SUA – în special sub conducerea președintelui Donald Trump, care a acuzat UE de discriminare fiscală împotriva companiilor americane și a amenințat cu măsuri tarifare de represalii. Deși contextul geopolitic actual este diferit, tensiunile transatlantice privind taxarea digitală persistă, iar orice demers național în acest sens va trebui armonizat cu strategia fiscală a UE.
România: între oportunitate fiscală și voință politică
Pentru România, dezbaterea lansată în Germania poate deveni un catalizator pentru o reformă fiscală în domeniul digital, într-un moment în care administrația centrală caută soluții sustenabile pentru creșterea veniturilor fără a afecta excesiv contribuabilii clasici. Experții atrag atenția că o taxă digitală bine calibrată ar putea sprijini și presa locală, care pierde constant teren în fața platformelor globale de conținut.
Totuși, aplicarea unei astfel de măsuri va necesita un cadru legal solid, dialog cu actorii internaționali și coordonare cu inițiativele europene privind impozitarea echitabilă a economiei digitale.
