Dan Jørgensen: Schimbările climatice, „cea mai mare provocare” pentru Uniunea Europeană – dincolo de război și crize economice
Bruxelles, 12 iunie – Uniunea Europeană se confruntă cu o amenințare fără precedent, una care, în opinia comisarului european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, eclipsează chiar și războiul din Ucraina sau tensiunile comerciale globale: schimbările climatice. Aflat la deschiderea conferinței anuale privind eficiența energetică, organizată joi la Bruxelles, oficialul european a descris criza climatică drept „cea mai mare problemă” cu care se confruntă blocul comunitar – și o provocare care nu va dispărea în viitorul apropiat.
„Schimbările climatice vor rămâne, până la sfârșitul vieții noastre, cea mai gravă amenințare pentru noi toți cei prezenți în această sală. Nu este o problemă ipotetică a generațiilor viitoare – este reală, actuală și are deja consecințe catastrofale: inundații, secete, incendii forestiere și pierderi de vieți omenești”, a declarat Jorgensen, politician social-democrat de origine daneză.
Declarația sa vine într-un context geopolitic complex, marcat de instabilitate în Europa de Est, relații comerciale tensionate cu Statele Unite și provocări economice interne. Totuși, comisarul subliniază că, spre deosebire de aceste crize care pot fi rezolvate prin mijloace diplomatice, criza climatică se adâncește continuu, cerând acțiuni structurale și investiții masive.
Dimensiunea geopolitică a eficienței energetice
În discursul său, Jorgensen a evidențiat și legătura directă dintre eficiența energetică și securitatea geopolitică a Uniunii Europene, făcând referire la eforturile recente de a reduce dependența de resursele energetice rusești. Uniunea Europeană a reușit, în ultimii ani, să economisească aproximativ 15 miliarde de metri cubi de gaz, grație măsurilor de eficientizare și tranziției către surse regenerabile de energie.
„Cu cât ne reducem consumul de energie și devenim mai eficienți, cu atât suntem mai puțin vulnerabili în fața presiunilor externe, cum ar fi folosirea gazului ca armă politică”, a avertizat comisarul, făcând trimitere la perioada de tensiuni energetice generate de Rusia.
În paralel, UE a crescut importurile de gaze naturale lichefiate (GNL), în special din Statele Unite. Deși această strategie a contribuit la diversificarea surselor energetice, costul ridicat al GNL, comparativ cu gazul rusesc transportat prin conducte, a dus la creșterea prețurilor la energie și la o scădere a competitivității industriei europene.
Sărăcie energetică și investiții cu randament ridicat
Un aspect grav al crizei energetice rămâne sărăcia energetică, un fenomen care afectează unul din zece cetățeni europeni. Potrivit estimărilor Comisiei, aproximativ 47 de milioane de persoane din statele membre nu și-au putut încălzi locuințele în mod adecvat în iarna trecută.
Pentru a combate această problemă, Jorgensen a pledat pentru investiții sistematice în eficiență energetică, subliniind că acestea nu doar reduc consumul, ci oferă și un randament economic remarcabil.
„Un euro investit în eficiența energetică generează economii de patru euro în doar câțiva ani. În cazul gospodăriilor, acest randament poate ajunge la 12 euro. Este o oportunitate uriașă, pe care trebuie să o valorificăm inteligent”, a punctat comisarul.
În contextul în care UE își propune neutralitatea climatică până în 2050, mesajul transmis de Dan Jørgensen la Bruxelles vine ca un apel clar pentru accelerarea măsurilor de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice, cu o atenție sporită asupra celor mai vulnerabili cetățeni ai continentului.
