Comisia Europeană respinge propunerea lui Macron privind interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 15 ani la nivelul UE
Comisia Europeană a respins miercuri, în mod ferm, ideea unei interdicții generalizate la nivelul Uniunii Europene privind accesul minorilor sub 15 ani la rețelele de socializare, propunere lansată recent de președintele Franței, Emmanuel Macron. Executivul european a transmis că o astfel de măsură ține strict de competențele statelor membre și nu poate fi impusă prin legislație comunitară.
„Am luat act de anunțul președintelui Emmanuel Macron. Totuși, vrem să subliniem clar: o interdicție la nivel european nu este de competența Comisiei Europene. Aceasta este o prerogativă exclusivă a statelor membre”, a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier, reiterând poziția instituției.
Contextul inițiativei lui Macron
Declarația Comisiei vine după ce Emmanuel Macron a anunțat, marți, intenția de a restricționa accesul copiilor sub 15 ani la platformele de socializare, acuzând aceste rețele că facilitează propagarea violenței în rândul tinerilor. Președintele francez a lansat apelul la nivel european, exprimându-și speranța că va putea obține sprijinul celorlalte guverne din Uniune pentru implementarea unei astfel de interdicții. În lipsa unui acord comun, Macron a avertizat că Franța va introduce măsura pe plan național.
Inițiativa vine în urma unui incident grav petrecut în Franța, unde un elev a înjunghiat mortal un agent de securitate al unei școli. Tragedia a relansat în spațiul public discuțiile despre impactul nociv al rețelelor sociale asupra sănătății mintale și comportamentului adolescenților.
Inițiativă europeană pentru stabilirea unei vârste minime
Deși Bruxelles-ul respinge ideea unui cadru comun obligatoriu, mai multe state membre au început deja să discute posibilitatea armonizării la nivel european a vârstei minime pentru accesul la platformele sociale. Vinerea trecută, Franța, alături de Spania și Grecia, a inițiat o propunere în acest sens, vizând stabilirea unui prag de vârstă care să implice și control parental.
Inițiativa a primit sprijinul Danemarcei, Sloveniei, Slovaciei, Ciprului și Italiei, iar recent li s-au alăturat și Croația și Olanda. Pe lângă stabilirea unei limite de vârstă, propunerea vizează și dezvoltarea unor mecanisme eficiente pentru verificarea identității și a vârstei reale a utilizatorilor.
Cadru legislativ flexibil, abordări divergente
Conform Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), statele membre au libertatea de a fixa vârsta minimă pentru accesul la rețelele sociale între 13 și 16 ani. Această flexibilitate permite o gamă largă de abordări, iar în prezent se conturează diferențe notabile între pozițiile guvernelor naționale.
Spania și Slovacia pledează pentru stabilirea vârstei minime la 16 ani, în timp ce Franța, Grecia și Danemarca propun un prag de 15 ani. Divergențele reflectă preocupările diferite legate de protecția minorilor, dar și de echilibrul între libertatea de exprimare online și responsabilitatea digitală.
Între protecția copiilor și suveranitatea digitală
Refuzul Comisiei Europene de a interveni direct în reglementarea accesului la rețelele de socializare evidențiază principiul subsidiarității – conform căruia deciziile privind politicile sociale și educaționale trebuie adoptate cât mai aproape de cetățeni, respectiv de guvernele naționale.
În același timp, dezbaterea subliniază nevoia unei viziuni comune în fața provocărilor globale generate de noile tehnologii. Într-o Uniune în care granițele digitale sunt inexistente, o reglementare fragmentată poate deveni ineficientă.
Rămâne de văzut dacă inițiativa franco-iberico-elenă va reuși să coaguleze o majoritate capabilă să susțină o poziție comună în Consiliul UE sau dacă fiecare stat va continua să reglementeze acest domeniu sensibil în propriile granițe, în funcție de priorități și presiuni interne.
