Camera Deputaților adoptă legea pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei și discursului instigator la ură: Pedepse dure pentru infracțiunile motivate de ură

Cadru legislativ extins și consolidat

Proiectul adoptat completează și modifică Ordonanța de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și Legea nr. 157/2018 privind combaterea antisemitismului. Scopul declarat este de a armoniza și extinde legislația pentru a răspunde provocărilor din spațiul public și online, acolo unde fenomenele de ură și incitare la violență cunosc o amplificare îngrijorătoare.

Textul legislativ prevede pedepse aspre pentru promovarea, răspândirea sau justificarea în public a ideilor și simbolurilor care glorifică regimuri totalitare ori care propagă ura pe criterii etnice, religioase sau rasiale. Sunt incriminate și formele moderne de propagare a urii, prin sisteme informatice, iar sancțiunile sunt majorate în aceste cazuri.

Pedepse severe pentru negaționism și incitare la ură

Legea introduce clarificări importante în ceea ce privește sancționarea negaționismului și propagării discursului urii. Astfel, negarea, contestarea, justificarea sau minimalizarea evidentă a Holocaustului ori a altor genociduri, crime contra umanității sau crime de război, inclusiv prin platforme online, devine infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacă fapta este comisă prin intermediul tehnologiei informatice, limitele speciale ale pedepsei se extind până la 5 ani.

Se sancționează, de asemenea, distribuirea de materiale rasiste, xenofobe sau antisemite, cu pedepse cuprinse între 1 și 5 ani de închisoare, iar în cazul difuzării online, pedepsele cresc cu până la jumătate față de cuantumul standard.

Interdicții privind glorificarea criminalilor de război

Printre dispozițiile cele mai simbolice ale legii se numără interzicerea acordării sau menținerii numelui unor persoane condamnate pentru genocid, crime de război sau crime împotriva umanității unor străzi, instituții sau locuri publice. Este interzisă inclusiv folosirea numelor liderilor organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, indiferent de statutul juridic al entităților care le-ar prelua numele.

În mod expres, printr-un amendament, se menționează că termenul „Mișcarea Legionară” se referă la organizația fascistă activă în România între 1927 și 1941, sub denumirile de Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier și Partidul Totul pentru Țară, subliniind caracterul profund nociv al acesteia în istoria națională.

Reacție la realitatea din spațiul digital

Inițiativa legislativă vine pe fondul intensificării discursului instigator la ură, în special în mediul online, unde anonimatul și lipsa reglementărilor eficiente au permis proliferarea unor forme extremiste de expresie. Proiectul propune o abordare integrată și coerentă pentru combaterea acestor manifestări, în conformitate cu obligațiile internaționale ale României și standardele stabilite de organismele europene privind drepturile omului și combaterea discriminării.

Camera Deputaților, for decizional

După ce anterior fusese adoptat de Senat, proiectul a primit votul final în Camera Deputaților, care a avut rolul de cameră decizională. Astfel, inițiativa legislativă urmează să fie transmisă spre promulgare Președintelui României.

Adoptarea legii marchează un pas important în direcția consolidării cadrului democratic și a luptei împotriva extremismului, reafirmând angajamentul statului român față de valorile europene ale toleranței, diversității și respectului pentru demnitatea umană.