Administrația Trump pregătește transferul a mii de migranți la Guantanamo Bay: O escaladare controversată a politicii de imigrație

UPDATE: Ambasada României în SUA respinge informațiile privind transferul românilor la Guantanamo: Doar 47 de persoane vor fi repatriate, fără trecere prin baza militară

De la detenție continentală la izolare extrajudiciară

Oficial, transferurile au ca scop degrevarea centrelor de detenție de pe teritoriul continental al Statelor Unite, suprasolicitate în contextul presiunilor exercitate de Casa Albă asupra agenției Immigration and Customs Enforcement (ICE) pentru a efectua până la 3.000 de arestări zilnice. Totuși, mutarea migranților într-o bază simbol al detenției extrajudiciare și al încălcării drepturilor omului semnalează o înăsprire deliberată a retoricii și a mijloacelor împotriva imigrației ilegale.

Documentele consultate sugerează că transferurile ar putea începe chiar din această săptămână, fără notificarea prealabilă a țărilor de origine ale migranților. Aceștia vor fi deținuți temporar la Guantanamo, urmând să fie expulzați ulterior. Măsura se înscrie în planul anunțat de Trump în ianuarie, care prevede utilizarea bazei pentru găzduirea a până la 30.000 de persoane.

Migrația, folosită ca armă politică

Printre cei 9.000 de migranți vizați de transfer figurează și circa 800 de europeni — inclusiv 100 de cetățeni români, 170 de ruși și un austriac. Includerea acestora în planul de transfer a stârnit nemulțumiri în rândul diplomației americane, având în vedere că majoritatea statelor europene sunt aliați NATO și colaborează activ în procesele de repatriere.

Un oficial al Departamentului de Stat, sub protecția anonimatului, a declarat: „Mesajul este să șocheze și să îngrozească oamenii, să-i supere.” În interiorul Departamentului, se fac presiuni asupra Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) pentru a exclude cetățenii europeni din aceste planuri, avertizând asupra posibilelor reacții diplomatice.

Context juridic și acuzații de tratament abuziv

Planul de extindere a folosirii bazei de la Guantanamo pentru detenția migranților vine în contextul unor demersuri legale tot mai susținute împotriva acestei practici. Un proces federal colectiv aflat pe rol în Washington contestă condițiile de detenție ale celor aproximativ 70 de migranți aflați deja în facilitate, descriind situația ca fiind „punitivă”, cu lipsuri grave privind hrana, igiena și siguranța.

American Civil Liberties Union (ACLU), implicată în proces, susține că detenția la Guantanamo este folosită nu pentru nevoi administrative reale, ci ca instrument de intimidare și presiune psihologică. Potrivit avocaților, scopul ar fi „să forțeze migranții să renunțe la cererile de azil și să accepte expulzarea”, în contextul unei politici axate pe descurajare și constrângere.

Guantanamo, simbolul unei epoci dure

Baza militară de la Guantanamo Bay, situată pe teritoriul Cubei, a fost folosită intensiv după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 pentru detenția extrajudiciară a suspecților de terorism. În timpul mandatului Trump, rolul facilității a fost extins și asupra problematicii imigrației, într-o mișcare ce reînvie simbolistica dură a „războiului împotriva terorii”, aplicată acum în contextul migrației ilegale.

Durata exactă a șederii migranților la Guantanamo înainte de expulzare nu este clară, iar lipsa de transparență din partea DHS și a Departamentului de Stat ridică întrebări serioase privind respectarea drepturilor omului și proporționalitatea măsurilor adoptate.

În absența unui răspuns clar din partea autorităților, planul de transfer la Guantanamo riscă să amplifice tensiunile interne și externe, atrăgând critici din partea societății civile, comunității internaționale și potențial chiar a instanțelor americane.