Transnistria, captivă în jocul geopolitic al Rusiei: Stare de urgență economică decretată pentru 30 de zile

Colaps economic controlat: Gazul rusesc, instrument de presiune

Potrivit autorităților separatiste, măsura extremă a fost luată în contextul în care Rusia a redus semnificativ volumele de gaze naturale livrate regiunii transnistrene, întrerupând funcționarea normală a principalelor uzine industriale. Ca urmare, mii de angajați din complexul industrial din Râbnița, Tiraspol și Dubăsari au fost trimiși în șomaj tehnic, afectând lanțuri economice vitale pentru supraviețuirea regimului.

Informația a fost confirmată public de către Alexandru Slusari, reprezentant al companiei moldovenești Energocom, care a subliniat că această întrerupere este fără precedent, având un impact direct asupra securității energetice a regiunii și stabilității sociale din stânga Nistrului.

Provocările ca monedă de schimb: Moscova condiționează reluarea gazului

Potrivit surselor diplomatice și a unor oficiali moldoveni, presiunile energetice exercitate de Kremlin nu sunt lipsite de un substrat politic. Reluarea livrărilor de gaze ar fi fost condiționată de organizarea unor noi provocări împotriva Chișinăului, într-o rețetă deja familiară a destabilizării hibride orchestrate de Moscova în spațiul post-sovietic.

Această strategie, care combină instrumentele energetice, sociale și dezinformarea, are ca scop menținerea regiunii separatiste într-o stare de dependență totală față de Rusia și transformarea acesteia într-un instrument de șantaj geopolitic împotriva Republicii Moldova.

Stare de urgență economică: un precedent periculos

Așa-zisa stare de urgență economică permite autorităților de la Tiraspol să adopte măsuri excepționale, inclusiv raționalizarea consumului de resurse, restricționarea activităților comerciale, precum și controlul prețurilor și al mișcărilor de capital. În practică, acest lucru înseamnă centralizarea completă a economiei regiunii sub controlul regimului, în condiții opace și fără transparență.

Măsura reînvie metodele de guvernare practicate în perioada sovietică, cu atât mai mult cu cât criza energetică este folosită ca pretext pentru consolidarea autoritarismului local și pentru reprimarea oricărei forme de opoziție internă sau nemulțumire socială.

Chișinăul, între prudență și vigilență

Autoritățile constituționale de la Chișinău monitorizează cu atenție evoluțiile din regiune, dar evită deocamdată o reacție oficială tranșantă. Într-un context regional marcat de războiul din Ucraina, Republica Moldova are tot interesul să evite escaladările, dar să rămână vigilentă față de posibile acțiuni destabilizatoare orchestrate prin intermediul enclavei separatiste.

Reprezentanți ai guvernului moldovean au reiterat recent că livrările de gaze către malul drept al Nistrului sunt sigure și independente de cele destinate regiunii transnistrene, în condițiile în care Moldova importă gaze din surse europene prin contracte separate față de cele ale Gazprom.

Context geopolitic tensionat

Declarația stării de urgență în Transnistria vine în contextul unui context regional exploziv, în care Rusia și-a intensificat retorica belicoasă împotriva statelor pro-europene din fosta sferă sovietică. Republica Moldova, care își reafirmă cursul pro-european și aspirația de integrare în Uniunea Europeană, devine astfel o țintă indirectă a strategiilor de presiune ale Moscovei, care utilizează regiunea transnistreană ca pion geopolitic în jocul regional al influențelor.

Transnistria, din nou epicentrul tensiunilor hibride

Criza energetică din Transnistria nu este doar o problemă regională, ci o extensie a unui conflict mai larg, în care energia, propaganda și manipularea economică sunt folosite pentru a alimenta instabilitatea și a bloca procesele democratice din Republica Moldova. În spatele unei crize aparent tehnice se conturează un joc periculos de putere, în care populația din stânga Nistrului devine, din nou, victima colaterală a ambițiilor imperiale ale Kremlinului.