Revenire discretă a petrolului rusesc în Japonia: Un transport controversat ridică semne de întrebare asupra eficienței sancțiunilor occidentale
Un petrolier rusesc aflat pe lista neagră a sancțiunilor internaționale a livrat, la finalul lunii mai, un transport de petrol din Sahalin către rafinăria japoneză Taiyo Oil, marcând prima astfel de livrare către Japonia din ultimii peste doi ani. Incidentul scoate la iveală fisuri în sistemul de sancțiuni impus Moscovei după invazia Ucrainei și semnalează o potențială reaprindere a interesului comercial față de resursele energetice rusești.
Conform unei anchete Bloomberg, petrolierul Voyager – vizat de sancțiuni atât de Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite, cât și de Uniunea Europeană – a transportat aproximativ 600.000 de barili de țiței de tip Sakhalin Blend din Orientul Îndepărtat rusesc către Japonia. Cu toate că Japonia este membră a Grupului celor Șapte (G7) și parte a eforturilor internaționale de a izola economic Rusia, guvernul de la Tokyo beneficiază de o derogare care permite achiziția de petrol din proiectul Sahalin, în baza unor excepții discutate cu Washingtonul.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia a declarat că țara nu încalcă legislația internațională, întrucât sancțiunile europene nu se aplică extraterritorial. Cu alte cuvinte, utilizarea unor nave sancționate de UE nu presupune consecințe directe pentru statele din afara blocului comunitar.
Această livrare survine într-un moment de revigorare a exporturilor energetice ale Rusiei, pe fondul creșterii volumelor de țiței expediate din porturile din Marea Baltică, Arctica și Pacific. Potrivit datelor comerciale recente, valoarea brută a exporturilor petroliere ale Moscovei a atins în ultima săptămână 1,42 miliarde de dolari, înregistrând o creștere de circa 30% – echivalentul a 320 de milioane de dolari – față de săptămâna anterioară. Este cel mai ridicat nivel al ultimelor trei luni, susținut în special de creșterea prețurilor de export.
Țițeiul Urals, principalul sortiment rusesc livrat prin Marea Baltică, a urcat la o medie de 53,80 dolari pe baril, în creștere cu 2,50 dolari. Livrările din Marea Neagră au atins 54,30 dolari, în timp ce petrolul ESPO, livrat din Orientul Îndepărtat către piețele din Asia, a ajuns la 58,90 dolari pe baril. Exporturile către India, una dintre piețele-cheie pentru Rusia după închiderea canalelor vestice, au cunoscut și ele o creștere, ajungând la 64,70 dolari pe baril.
Cu toate acestea, Ucraina reacționează dur. Ministrul ucrainean de Externe, Andriy Sybiga, a reiterat poziția Kievului, potrivit căreia plafonul de preț impus de Occident pentru țițeiul rusesc ar trebui înăsprit drastic, coborând la cel mult 30 de dolari pe baril, pentru a reduce în mod real veniturile regimului Putin.
În acest context, Financial Times notează că Uniunea Europeană ia în considerare revizuirea în jos a plafonului actual de 60 de dolari pe baril, propunând o reducere la 45 de dolari, ca parte a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni. Totodată, Bruxelles-ul ar putea impune o interdicție privind utilizarea infrastructurii Nord Stream, simbolul cooperării energetice ruso-europene din perioada pre-conflict.
Reapariția petrolului rusesc pe piața japoneză, chiar și în condiții legale, alimentează un nou val de dezbateri privind eficacitatea sancțiunilor occidentale, coeziunea între aliați și viitorul regimului internațional de control al exporturilor energetice rusești.
