Rusia în fața lumii: Diplomatie, acuzații și simboluri de memorie în briefingul Mariei Zaharova
Moscova, 4 iunie 2025 – Într-un briefing extins al Ministerului rus de Externe, purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova a abordat o serie de subiecte sensibile și profund politizate, într-un moment în care Rusia se confruntă simultan cu presiuni internaționale, conflicte înghețate și o ordine mondială în plină reconfigurare. De la negocierile ruso-ucrainene de la Istanbul până la incidente din Suedia, Moldova și ONU, mesajul Moscovei este clar: poziția Rusiei rămâne fermă, defensivă în retorică, dar ofensivă în strategie.
Negocieri fragile cu Ucraina, acuze persistente la adresa Occidentului
Zaharova a confirmat că pe 2 iunie a avut loc la Istanbul al doilea tur al negocierilor bilaterale directe între Rusia și Ucraina, reluate la inițiativa Moscovei. Partea rusă a prezentat un memorandum în două părți, cu propuneri pentru un armistițiu complet și o eventuală soluționare pașnică a conflictului.
„Kievul a cerut un răgaz pentru a analiza documentul. Am primit și o versiune preliminară a propunerilor ucrainene. Suntem pregătiți să le studiem cu atenție,” a declarat Zaharova.
Totuși, Moscova acuză regimul de la Kiev – sprijinit de partenerii occidentali – că sabotează procesul de pace prin „atacuri teroriste coordonate”, făcând referire la exploziile recente din regiunile Briansk (31 mai) și Kursk (1 iunie), atentate soldate cu victime civile.
Controversa copiilor ucraineni: Rusia respinge acuzațiile de răpire
Un punct de tensiune major a fost tema „copiilor răpiți” – subiect sensibil care a generat valuri de critici internaționale și chiar un mandat de arestare emis anterior de Curtea Penală Internațională.
„Ni s-a transmis o listă cu 339 de copii ucraineni separați de părinți sau tutori legali. Vom analiza cu seriozitate fiecare caz,” a afirmat Zaharova.
Ea a respins vehement cifra de 20.000 de copii răpiți, avansată anterior de Kiev, susținând că Rusia evacuează minori din zonele de conflict, în special orfani sau copii abandonați, cu scopul „salvării lor de sub bombardamentele Kievului”.
Diplomația simbolică: de la Astana la Västerås
Într-o notă contrastantă, Zaharova a menționat inaugurarea Aleei Prieteniei Eterne între Kazahstan și Rusia la Astana, un gest de „memorie și unitate eurasiatică” menit să reafirme parteneriatul strategic dintre cele două state ex-sovietice.
În schimb, o altă temă a stârnit indignarea oficialilor ruși: intenția autorităților municipale din Västerås, Suedia, de a expropria o biserică aparținând comunității ortodoxe ruse. Moscova consideră această acțiune un atac asupra libertății religioase și o „răzbunare ideologică”.
Moldova – un nou vector anti-rus?
Zaharova a răspuns și declarațiilor anti-ruse ale Ministerului de Externe al Republicii Moldova, fără a detalia conținutul acestora, dar acuzând Chișinăul de aliniere completă la directivele NATO și UE, în detrimentul relațiilor bilaterale istorice.
„Este regretabil să vedem cum Moldova, un stat cândva neutru, devine o platformă retorică pentru atacuri politice fără fundament,” a subliniat Zaharova.
Annalena Baerbock la ONU: „O alegere nefericită”
Un segment acid al briefingului l-a vizat alegerea ministrului german de externe Annalena Baerbock ca președinte al celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale ONU, într-un an simbolic ce marchează 80 de ani de la victoria împotriva nazismului.
Zaharova a ironizat gafele diplomatice ale lui Baerbock și a reamintit „elogierea bunicului său care a fost parte a celui de-al Treilea Reich”, calificând alegerea drept „nepotrivită și ofensatoare pentru memoria istorică”.
Concluzie: Rusia între victimizare și ofensivă narativă
Prin acest briefing, Ministerul rus de Externe a întărit strategia sa dublă: pe de o parte, se declară angajat în negocieri de pace și în procese umanitare; pe de altă parte, acuză Occidentul că sabotează eforturile diplomatice și perpetuează rusofobia instituționalizată.
În același timp, Rusia capitalizează pe simboluri (victoria în al Doilea Război Mondial, prietenia eurasiatică), pe dosare umanitare (copiii evacuați) și pe exemple de „discriminare religioasă” pentru a întări imaginea sa de putere asediată, dar moral justificată.
Într-o lume tot mai fragmentată, fiecare briefing devine un teren de luptă narativă. Iar Maria Zaharova, cu stilul său direct, ironic și adesea provocator, rămâne una dintre vocile cele mai sonore ale acestei confruntări globale de percepții.
