Avertisment dur din partea șefului NATO: Europa trebuie să se înarmeze masiv, Rusia ar putea ataca până în 2030

„Rusia ar putea fi pregătită să recurgă la forța militară împotriva NATO în termen de cinci ani. Să nu ne amăgim: toți suntem, de facto, parte a flancului estic, dată fiind raza de acțiune a rachetelor rusești”, a declarat Rutte, într-un apel lipsit de echivoc către aliați pentru a-și crește semnificativ cheltuielile de apărare și capacitatea industrială de producție militară.

„Avem nevoie de un salt cuantic în apărarea colectivă”

Aflat la începutul unui mandat sensibil, într-un context geopolitic tensionat și în preajma unui summit NATO crucial, care va avea loc la Haga la sfârșitul lunii iunie, Rutte a pledat pentru o reevaluare radicală a politicilor de securitate: „Adevărul este că avem nevoie de un salt cuantic în apărarea noastră colectivă. Trebuie să avem forțe și capabilități reale pentru a implementa complet planurile noastre de apărare. Pericolul nu va dispărea nici măcar după încheierea războiului din Ucraina.”

În contextul revenirii președintelui american Donald Trump pe scena alianței, cunoscut pentru abordarea sa naționalistă și criticile la adresa angajamentului SUA în Europa, Rutte a încercat să calmeze temerile privind o eventuală retragere a sprijinului american. „Va avea loc o retragere bruscă a trupelor americane? Nu. Însă pivotarea strategică a Washingtonului spre Asia este firească. Important este ca această tranziție să fie gestionată treptat, fără a crea breșe în apărarea europeană”, a subliniat liderul NATO.

Ținta: 5% din PIB pentru apărare

Summitul de la Haga ar putea marca o schimbare istorică a obiectivului bugetar NATO. Rutte a confirmat că aliații sunt așteptați să aprobe o nouă țintă ambițioasă: 5% din PIB alocat apărării – dintre care 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru alte forme de sprijin în domeniul securității. Este o creștere radicală față de actualul prag de 2%, stabilit la summitul din Țara Galilor în 2014 și abia recent atins de state precum Spania și Italia.

Deși aceste țări mediteraneene au privit până acum Rusia ca o amenințare periferică, presiunea geopolitică și consensul strategic emergent le-au determinat să accepte noile ținte bugetare fără opoziție semnificativă.

Arsenalul NATO, în fața unei „nevoi urgente de multiplicare”

Într-o evaluare dură a capabilităților actuale, Rutte a declarat că NATO are nevoie de o creștere de 400% a apărării aeriene și antirachetă, de mii de tancuri și vehicule blindate, precum și de milioane de obuze de artilerie. „Trebuie să ne dublăm capacitățile de sprijin – logistică, aprovizionare, transport, asistență medicală. Suntem departe de ceea ce este necesar pentru a garanta apărarea colectivă”, a spus el.

În paralel, alianța pregătește achiziții masive: nave de război, drone, rachete cu rază lungă de acțiune și cel puțin 700 de avioane de luptă F-35, fabricate în SUA. Diferențele de capacitate față de Rusia rămân îngrijorătoare: „Rusia produce într-un trimestru cât reușește întreaga NATO într-un an în ceea ce privește muniția”, a avertizat Rutte.

Mizele summitului: unitate, buget și o strategie post-Ucraina

Pe fondul incertitudinilor geopolitice, al posibilei reorientări a SUA către Pacific și al spectrului unei Rusii agresive și reînarmate, discursul lui Mark Rutte este un apel la luciditate și acțiune. Summitul NATO de la Haga promite să fie un punct de inflexiune în istoria alianței, cu decizii majore în joc privind finanțarea apărării, posturarea militară și adaptarea la o nouă eră de insecuritate globală.

Pentru NATO, provocarea este clară: să se adapteze rapid la o lume în care războiul convențional, competiția strategică și necesitatea descurajării nu mai sunt relicve ale trecutului, ci realități imediate.