Criză de legitimitate la Curtea Constituțională: Toni Neacșu acuză o „sfidare fără precedent” a legii și a bunului-simț
Avocatul Toni Neacșu, fost judecător și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a lansat un semnal de alarmă privind ceea ce consideră a fi una dintre cele mai grave crize instituționale de la înființarea Curții Constituționale a României. Într-o analiză virulentă publicată recent, Neacșu denunță inacțiunea fără precedent a CCR și tăcerea suspectă a autorităților politice în ceea ce privește procedura legală de înlocuire a trei judecători ai Curții, inclusiv a președintelui Marian Enache, ale căror mandate expiră în iulie.
„Situația de la Curtea Constituțională depășește orice limită a bunului-simț”, afirmă tranșant Neacșu, subliniind că ne aflăm într-un moment fără precedent din 1992 încoace, când nici măcar formalitățile minime nu sunt respectate.
O procedură ignorată cu bună știință
Potrivit Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, procedura de înlocuire a judecătorilor cărora le expiră mandatul trebuie declanșată cu minimum trei luni înainte de încetarea acestuia. Termenul legal era 13 aprilie 2025, însă, acuză Neacșu, Curtea nu a declanșat procedura, nici măcar în mod simbolic, printr-un anunț public.
Aceeași pasivitate este semnalată și la nivel politic. Atât președintele României, cât și cele două Camere ale Parlamentului – fiecare responsabilă cu numirea a câte unul dintre cei trei judecători – nu au transmis niciun semnal public privind declanșarea selecției, în ciuda faptului că data-limită pentru noile numiri este 13 iunie 2025.
„Parlamentul funcționează în plen doar marțea și miercurea. Or, dacă până la sfârșitul săptămânii nu sunt depuse candidaturi, nu au loc audieri în comisii și nu se votează în plen, atunci legea este încălcată flagrant”, avertizează avocatul.
Politizarea, dusă la extrem?
Neacșu se teme că această tergiversare ascunde un joc politic cinic, menit să lase loc unor numiri netransparente și profund partizane, care ar putea avea loc „noaptea, ca hoții”.
„De data aceasta, însă, ‘hoții’ sunt de-ai noștri – cei ‘buni’, cei care pretind că reprezintă tabăra proeuropeană. Și tocmai aceștia riscă să înceapă mandatul printr-o sfidare deschisă a legii și a practicilor democratice pe care le clamează”, scrie fostul magistrat.
În opinia sa, amânarea procedurilor până în apropierea datei-limită nu are o justificare administrativă, ci este o strategie deliberată de a evita transparența și dezbaterea publică.
Ce urmează: un vid legal sau o lovitură de imagine?
Deși mandatele celor trei judecători, inclusiv cel al președintelui CCR, se încheie oficial pe 13 iulie, legea impune ca numirile înlocuitorilor să fie finalizate până pe 13 iunie, tocmai pentru a permite o tranziție instituțională ordonată. Neacșu subliniază că, deși nu există un risc imediat de blocaj juridic, întârzierea creează un precedent periculos, în care legalitatea devine opțională, iar instituțiile sunt reduse la simple extensii ale intereselor politice.
„Chiar și în epoca Năstase sau în ‘decada neagră’ a lui Băsescu, aceste proceduri au fost respectate măcar formal. Acum asistăm la o degenerare completă a standardelor”, concluzionează avocatul.
Un test al democrației românești
Cazul trenează într-un moment delicat, în care autoritățile proaspăt alese și partidele care revendică eticheta „pro-europeană” își construiesc legitimitatea în fața cetățenilor. Cum vor gestiona această tranziție la CCR – una dintre cele mai importante instituții ale statului de drept – va fi, fără îndoială, un test major al angajamentului democratic real și al respectului față de lege.
Dacă procedurile vor fi din nou sacrificate pe altarul oportunismului politic, încrederea în Curtea Constituțională – deja fragilizată în ochii opiniei publice – riscă să se prăbușească și mai adânc.
