Frica de război domină percepțiile românilor: Aproape 42% se tem de implicarea directă a României într-un conflict armat
Aproape 42% dintre români consideră posibilitatea declanșării unui conflict armat care să implice direct România drept principala sursă de îngrijorare, arată cel mai recent Barometru de Opinie Publică realizat de INSCOP Research. Acest procent este de departe cel mai ridicat în ierarhia temerilor exprimate de cetățeni, depășind cu mult alte motive de anxietate precum degradarea stării de sănătate (15%) sau creșterea prețurilor (14,9%).
Pe locurile următoare în clasamentul preocupărilor populației se regăsesc reducerea drepturilor și libertăților fundamentale (9,2%), scăderea veniturilor (8,2%), pierderea locului de muncă (5,4%) și deteriorarea mediului înconjurător (1,6%). Alte probleme menționate cumulează 2,4%, iar 1,6% dintre respondenți nu au știut sau nu au dorit să răspundă.
Frica de război – anxietate generalizată, alimentată de contextul regional
Remus Ștefureac, directorul executiv al INSCOP Research, explică amploarea acestei temeri printr-un context geopolitic tensionat: „Aproape 42% dintre români sunt profund îngrijorați de riscul unui conflict militar care să afecteze direct România – un nivel de îngrijorare de aproape trei ori mai mare decât celelalte teme majore de anxietate. Această percepție este alimentată de agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei, escaladarea conflictului și lipsa unei perspective clare de soluționare pașnică.”
Pe lângă elementele obiective de securitate, Ștefureac atrage atenția și asupra campaniilor de dezinformare duse de entități politice autohtone care amplifică narațiunile ostile ale propagandei ruse, în scop electoral: „Acțiunile de acest tip accentuează panica, însă trebuie menționat că amenințările la adresa securității regionale sunt reale și contribuie la o stare generalizată de anxietate în societatea românească.”
Profilul celor mai îngrijorați: vârstnici, femei, angajați la stat și votanți PSD și AUR
Analiza sociologică a datelor relevă diferențe semnificative între categoriile socio-demografice. Astfel, frica de un posibil conflict militar este resimțită mai acut de femei decât de bărbați, de persoanele trecute de 60 de ani mai mult decât de tinerii între 18 și 29 de ani, precum și de angajații din sectorul public în comparație cu cei din mediul privat.
La nivel politic, această îngrijorare este semnificativ mai răspândită în rândul susținătorilor PSD și AUR decât printre alegătorii PNL și USR, un indicator al sensibilității sporite a acestor segmente electorale la retorica anti-occidentală sau naționalistă.
Încrederea în NATO și Armată, consolidată de criza de securitate
În acest climat tensionat, încrederea românilor în instituțiile fundamentale de apărare, precum NATO și Armata Română, rămâne solidă, conform cercetărilor anterioare INSCOP. „Pe fondul intensificării percepției riscurilor externe, sprijinul pentru alocarea unui buget mai generos pentru apărare s-a accentuat, ceea ce reflectă un instinct de autoprotecție colectivă”, subliniază Ștefureac.
Detalii metodologice
Sondajul a fost realizat în perioada 26–30 mai 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion stratificat de 1.150 de persoane, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă, neinstituționalizată, a României. Marja de eroare este de ±2,9%, la un nivel de încredere de 95%.
