Marea Britanie a cheltuit peste 50 de milioane de lire pentru repatrierea voluntară a migranților în ultimii patru ani

Creștere accelerată a repatrierilor în 2024

Numărul persoanelor care au optat pentru această „întoarcere asistată” a crescut semnificativ în ultimii ani. Dacă în 2022 au fost înregistrate 2.179 de plecări, în 2024 cifra a urcat la 6.799. În total, în perioada 2021–2024, 13.637 de migranți au beneficiat de acest program, conform datelor furnizate de Ministerul de Interne britanic.

Programul este destinat în special cetățenilor proveniți din țări în curs de dezvoltare, solicitanților de azil respinși, persoanelor fără adăpost, victimelor confirmate ale traficului de persoane sau ale sclaviei moderne, precum și celor cu probleme de sănătate. Marea Britanie oferă asistență atât individual, cât și familiilor cu copii minori, în anumite cazuri ajungând până la 3.000 de lire pentru întreaga unitate familială.

Brazilia, India și Honduras – principalele țări de destinație

Datele oficiale indică o concentrare semnificativă a repatrierilor în anumite zone geografice. Peste jumătate dintre cei care au ales să părăsească voluntar teritoriul britanic în 2024 provin din Brazilia – 3.573 de persoane. India ocupă locul secund cu 915 beneficiari, iar Hondurasul se situează pe poziția a treia, cu 271 de repatrieri.

Acest program este văzut de autorități drept o alternativă pragmatică la procedurile de expulzare forțată, care presupun cheltuieli și resurse logistice considerabile. „Este o soluție mai eficientă pentru contribuabil”, a transmis Ministerul de Interne, subliniind faptul că programul contribuie la reducerea costurilor de cazare și întreținere pentru migranții aflați în proces de îndepărtare legală.

Carduri preplătite și interdicție de reintrare

Fondurile alocate migranților sunt transferate prin carduri fizice sau virtuale emise de compania Prepaid Payment Solutions Ltd, care a încasat aproape 54 de milioane de lire pentru acest serviciu. Cardurile pot fi utilizate exclusiv în țările de origine, după cum precizează rețeaua No Recourse to Public Funds.

Migranții care acceptă să plece în cadrul acestui program intră automat sub incidența unei interdicții de reintrare în Regatul Unit, pe o perioadă variabilă în funcție de istoricul lor de imigrare și de cuantumul sprijinului primit. Măsura este menită să descurajeze revenirea frauduloasă în țară după încasarea beneficiilor financiare.

Sprijinul financiar – alternativă la „cruzimea scumpă” a expulzărilor

Deși susținut oficial pentru eficiența sa economică, programul de repatriere voluntară este privit cu precauție de organizațiile neguvernamentale, care solicită o mai mare atenție față de condițiile în care migranții acceptă să plece. Asylum Matters, o organizație care militează pentru drepturile solicitanților de azil, atrage atenția că programul poate avea efecte pozitive doar dacă este însoțit de consiliere independentă și sprijin personalizat. Totuși, finanțarea pentru astfel de servicii a fost tăiată de guvern încă din 2015.

„Sistemul poate fi o alternativă mai umană și mai puțin costisitoare decât expulzările forțate, dar trebuie să garantăm că alegerea este într-adevăr voluntară și informată”, a declarat un reprezentant al organizației.

O practică adoptată la nivel european

Regatul Unit nu este singura țară care a recurs la stimulente financiare pentru a încuraja repatrierile voluntare. În Italia, migranții pot primi până la 2.000 de euro la întoarcerea în țara de origine, iar pentru fiecare membru al familiei se mai acordă câte 1.000 de euro. În plus, autoritățile italiene oferă și o sumă inițială de 615 euro, achitată înainte de plecare sau imediat după sosire.

Polemici politice: voluntariatul, inclus în bilanțul expulzărilor

Subiectul repatrierilor a devenit temă de dezbatere în spațiul politic. În luna martie, liderul Partidului Laburist, Keir Starmer, a declarat că în perioada sa la conducere au fost îndepărtate „peste 24.000 de persoane fără drept legal de ședere în Regat”, însă nu a precizat că în această cifră sunt incluse și persoanele care au plecat voluntar. Afirmația a fost criticată de activiști și de presa britanică pentru lipsa de transparență în comunicarea datelor.

Programul de repatriere voluntară al Marii Britanii, deși promovat ca o soluție eficientă economic și umanitară, rămâne un subiect sensibil, aflat la intersecția dintre politica migrației, etica guvernării și responsabilitatea fiscală. Creșterea accelerată a numărului de beneficiari sugerează o schimbare de strategie în materie de imigrație, dar și o nevoie urgentă de reformă în ceea ce privește sprijinul acordat migranților – atât înainte de plecare, cât și după întoarcerea în țările de origine.