Criza profundă din Poliția Română: Între subfinanțare cronică, deficit de personal și derapaje sistemice
Tragedia recentă din complexul rezidențial Cosmopolis — unde o tânără de 23 de ani a fost împușcată mortal de un bărbat cu un trecut infracțional consistent — a readus în prim-plan disfuncționalitățile cronice ale Poliției Române. Într-un interviu acordat pentru Ziare.com, Cosmin Andreica, liderul sindicatului EUROPOL, a expus fără menajamente realitățile din spatele uniformei: personal insuficient, salarizare demoralizantă, politizare toxică și o infrastructură operațională rămasă mult în urma cerințelor actuale.
O profesie tot mai puțin atractivă: Polițistul, între abuz birocratic și marginalizare economică
„Profesia de polițist a devenit tot mai puțin atractivă, iar în 2025 asistăm la un exod lent, dar constant, al tinerilor din sistem”, afirmă Cosmin Andreica. Lipsa unei salarizări adecvate pentru riscurile și responsabilitățile asumate, suprasolicitarea personalului operativ, programul imprevizibil și absența unei recunoașteri profesionale autentice contribuie la o imagine tot mai nefavorabilă a carierei de polițist.
Tinerii fie evită recrutarea în Ministerul Afacerilor Interne, fie părăsesc sistemul în primii ani, migrând către alte instituții sau către sectorul privat, mai ofertant din punct de vedere financiar și profesional.
Subdimensionare periculoasă: „Un polițist la mii de cetățeni”
Unul dintre cele mai grave simptome ale colapsului sistemic este deficitul de personal. Cu un minus oficial de peste 25% față de organigramele existente — unele neschimbate de mai bine de două decenii — forțele de ordine sunt puse în situația de a acoperi teritorii vaste cu resurse umane ridicol de reduse.
Exemplul de la Ștefăneștii de Jos, localitatea care adăpostește complexul Cosmopolis, este emblematic: doar șase polițiști, dintre care doi abia intrați în sistem, gestionează o comunitate de aproximativ 28.000 de persoane. În aceste condiții, poliția locală devine o structură decorativă, activată doar în cazuri extreme — omoruri, violuri, tâlhării — în loc să funcționeze proactiv, în scop preventiv.
„În multe posturi, polițiștii lucrează doar între 08:00 și 16:00, de luni până vineri. Dincolo de acest interval, intervenția se produce doar în situații critice. Practic, siguranța publică este mimată”, subliniază Andreica.
Salarizarea: o umilință bugetară în plină eră a inflației
Pe fondul tăierii sporurilor și al scumpirii vieții, salariile din Poliție au devenit echivalente cu cele din comerțul de retail, atrage atenția liderul sindical. În structurile operative, un agent de poliție câștigă uneori mai puțin decât un angajat dintr-un supermarket, în timp ce în poliția judiciară, unde se instrumentează dosare complexe, remunerația nu atinge nici 25% din salariul unui procuror.
Un exemplu elocvent: compensația pentru chirie acordată polițiștilor mutați în alte localități este calculată raportat la salariile din... 2009. Pentru un debutant, acest ajutor lunar se ridică la suma ridicolă de 385 de lei — un cuantum care nu acoperă nici măcar costul unei garsoniere într-un oraș de provincie.
Raport salarial în prăbușire: de la 4:1 la 1:1 cu salariul minim pe economie
Un alt semnal de alarmă este declinul raportului dintre salariul unui polițist debutant și salariul minim brut. Dacă în 2010 acesta era de peste patru ori mai mare, în 2025 raportul a coborât la aproape egalitate: 4.500 de lei față de un minim brut de 4.050 lei.
„Această degradare reflectă pierderea totală a statutului profesional și social al polițistului. În esență, un angajat MAI câștigă cât cineva plătit la nivelul minim legal”, explică Andreica. Mai mult, elevii din școlile de poliție primesc solda lunară de 130 de lei, în timp ce cei încadrați direct — fără formare clasică — beneficiază de salariu integral din prima lună.
Poliția judiciară: structură-cheie, populată cu neprofesioniști
O disfuncționalitate gravă ține de poliția judiciară, unde numeroși agenți sunt numiți fără a deține studii juridice. Aceștia întocmesc documente oficiale — de la referate până la procese-verbale de audiere — în dosare penale, deși nu au pregătirea necesară. „Este o anomalie inacceptabilă într-o țară europeană. Nu există nicio altă profesie juridică — judecător, avocat, consilier juridic — unde să poți practica fără diplomă de licență în Drept”, avertizează liderul EUROPOL.
Această practică vulnerabilizează grav calitatea actului de urmărire penală și poate genera breșe exploatabile în instanță, compromițând anchete întregi și, implicit, încrederea în justiție.
Soluții? Da, dar ignorate
Andreica susține că atragerea absolvenților de drept prin mecanisme de recrutare transparente și riguroase ar putea revitaliza poliția judiciară. Însă pentru asta este nevoie de voință politică și de renunțarea la criteriile clientelare în numirile pe funcții de conducere. În lipsa unei reforme autentice și a unui traseu profesional clar, sistemul va continua să se degradeze, în paralel cu sentimentul de insecuritate resimțit de cetățeni.
Poliția în colaps – între dispreț instituțional și simulare a normalității
Situația din Poliția Română este explozivă și nu mai poate fi ascunsă sub preș. Statul nu își mai permite să mimeze siguranța publică în timp ce își abandonează angajații în posturi neacoperite, cu salarii umilitoare și atribuții disproporționate. Tragedii precum cea din Cosmopolis devin inevitabile într-un sistem în care prevenția este o lozincă, iar intervenția — o reacție de avarie.
România are nevoie de o poliție funcțională, nu de o iluzie decorativă. Iar asta presupune, în primul rând, respect — instituțional, profesional și financiar — pentru cei chemați să apere legea.
