Generalul care a orchestrat teroarea aeriană asupra Ucrainei a murit „căzând de la fereastră” - Kremlinul tace, dar semnalele sunt clare
Moscova, 7 iunie 2025 – General-locotenent Serghei Ivanovici Kobîlaş, comandantul aviației strategice a Federației Ruse și unul dintre principalii arhitecți ai campaniei de bombardamente aeriene asupra Ucrainei, a murit în circumstanțe misterioase, potrivit unei informări seci din partea autorităților ruse. Versiunea oficială: „a căzut de la fereastră”. Un deja-vu al tragediilor „accidentale” care par tot mai frecvente în rândul elitei militare și oligarhice ruse.
Kobîlaş, în vârstă de 60 de ani, a fost unul dintre cei mai decorați și influenți comandanți ai forțelor aeriene ruse, cu un CV marcat de misiuni militare în Cecenia, Georgia, Siria și, cel mai recent, în Ucraina. Din 2016 și până în 2024, el a condus aviația strategică rusă – segmentul responsabil cu operarea bombardierelor de lungă rază precum Tu-95MS, Tu-160 și Tu-22M3, platforme de lansare pentru rachete de croazieră utilizate masiv în conflictele recente.
Omul din spatele umbrelor: campania aeriană și distrugerile masive din Ucraina
Sub comanda sa, flota de bombardiere strategice a Rusiei a devenit instrumentul central al doctrinei de teroare aeriană, în special în Ucraina. În iarna 2022–2023, Kobîlaş a orchestrat atacurile aeriene asupra rețelelor energetice ucrainene, lăsând milioane de oameni fără căldură și electricitate. Aceste raiduri, executate cu rachete de croazieră și programate să lovească în plin infrastructura civilă, au fost catalogate de comunitatea internațională drept posibile crime de război.
La 5 martie 2024, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele său, acuzându-l de implicare directă în atacuri asupra infrastructurii civile, ordine ilegale de lovire a spitalelor și școlilor, și complicitate la crime împotriva umanității. În același dosar figurează și amiralul Viktor Sokolov, șeful Flotei Mării Negre.
Cazul cel mai grav atribuit lui Kobîlaş este cel al atacului aerian din 8 iulie 2024 asupra Spitalului de Copii „Ohmatdît” din Kiev, soldat cu moartea mai multor copii și cadre medicale. Deși în mod normal astfel de acțiuni ar atrage sancțiuni, Kobîlaş a fost, paradoxal, avansat în toamna aceluiași an la comanda întregii Forțe Aerospațiale a Federației Ruse – o mișcare văzută drept sfidătoare la adresa comunității internaționale.
O moarte convenabilă după o lovitură de proporții
Decesul său survine la doar câteva zile după o lovitură majoră suferită de aviația strategică rusă. Pe 3 iunie, în cadrul operațiunii denumite sugestiv „Pânza de păianjen”, dronele ucrainene au reușit să distrugă 41 de avioane, în ceea ce a fost considerat cel mai dur atac aerian împotriva logisticii strategice ruse de la începutul invaziei.
Deși Moscova a minimalizat incidentul, surse neoficiale afirmă că responsabilitatea pentru securizarea bazelor aeriene a fost atribuită direct lui Kobîlaş. În acest context, moartea sa – etichetată sec drept „accidentală” – pare a fi parte a unui tipar sinistru care vizează „curățarea” internă a celor considerați vinovați pentru eșecurile recente ale armatei ruse.
Un produs al școlii sovietice, devenit simbolul războiului hibrid rusesc
Născut la 1 aprilie 1965, în Odessa, în fosta RSS Ucraineană, Kobîlaş a urmat o carieră militară clasică, absolvind Institutul de Aviație Militară de la Ieisk, apoi prestigioasele academii militare „Gagarin” și „Statului Major General”. Decorat cu titlul de Erou al Federației Ruse, el a fost doborât de două ori în timpul conflictului ruso-georgian, supraviețuind ambelor incidente.
Dincolo de cariera sa militară, Kobîlaş a fost perceput drept un simbol al noii strategii hibride a Rusiei: un amestec de superioritate aeriană, teroare psihologică, și distrugere sistematică a infrastructurii civile. Sub conducerea sa, aviația a devenit un instrument nu doar de război, ci de intimidare și destabilizare regională.
Epurare sau execuție?
Moartea generalului Kobîlaş adâncește misterul din jurul „epurărilor tăcute” care au loc în culisele puterii de la Moscova. De la începutul invaziei în Ucraina, zeci de oficiali de rang înalt, oameni de afaceri sau membri ai serviciilor secrete au murit în condiții suspecte – căzuți de la etaj, împușcați „accidental” sau „înecați” în mod inexplicabil. Pentru un regim care controlează cu strictețe fiecare detaliu al imaginii publice, aceste „accidente” sunt tot mai greu de prezentat drept coincidențe.
Moartea lui Kobîlaş lasă în urmă o moștenire controversată, dar incontestabil influentă: el a fost, poate, cel mai important arhitect al componentelor aeriene ale războiului din Ucraina. Un pion esențial într-o doctrină militară tot mai izolată internațional, dar și tot mai imprevizibilă în interiorul propriului sistem.
