Educația sexuală în școli: Ce spun părinții și ce spun experții?

O temă care divizează

În 2020, Parlamentul României a votat o lege prin care educația sexuală poate fi predată în școli doar cu acordul scris al părinților. Inițiativa a venit în contextul unor proteste din partea unor organizații religioase și grupuri de părinți care considerau că astfel de cursuri ar „sexualiza prematur” copiii. De atunci, discuțiile au continuat să polarizeze societatea.

Un sondaj IRES realizat în 2022 arăta că 59% dintre români susțin introducerea educației sexuale în școli, însă în același timp mulți părinți și-au exprimat îngrijorarea față de conținutul acestor ore și lipsa unei transparențe clare din partea Ministerului Educației.

Părinții: între frică și neîncredere

Pentru unii părinți, ideea ca un profesor sau un consilier să vorbească despre sexualitate, contracepție sau relații intime cu copilul lor este inacceptabilă. „Nu vreau ca fetița mea de 12 ani să afle despre actul sexual de la un străin, ci de la mine, când consider că este pregătită”, spune Irina, mama unei eleve de gimnaziu din Brașov.

Alții însă consideră că școala ar trebui să joace un rol mai activ. „Eu am avut parte de zero informație în adolescență și am făcut greșeli pe care nu vreau să le repete fiica mea. Prefer să fie informată corect decât să afle de pe internet sau de la colegi”, afirmă Marius, tatăl unei adolescente de 15 ani din București.

Lipsa unei curricule clare, standardizate și adaptate vârstei este una dintre sursele de neîncredere în rândul părinților. În lipsa unei direcții naționale, în multe școli, educația sexuală se rezumă la noțiuni biologice predate sumar în cadrul orelor de educație pentru sănătate.

Ce spun experții

Psihologi, medici și specialiști în educație atrag atenția că lipsa educației sexuale are efecte reale asupra sănătății tinerilor. România se află în topul Uniunii Europene la numărul de mame minore și la cazuri de infecții cu transmitere sexuală în rândul adolescenților.

„Educația sexuală nu înseamnă promovarea actului sexual, ci înseamnă informare. Înseamnă să înveți despre corpul tău, despre consimțământ, despre limite personale și sănătate reproductivă”, explică dr. Mihaela Dobre, medic ginecolog și promotoare a campaniilor de sănătate sexuală în școli.

Organizațiile internaționale, precum OMS și UNICEF, recomandă introducerea educației sexuale cuprinzătoare încă din școala primară, adaptată vârstei și nivelului de dezvoltare al copilului. Studiile internaționale arată că educația sexuală timpurie duce la o amânare a debutului vieții sexuale, nu la o încurajare a sa, cum susțin unele voci.

Exemple de bune practici

Țări precum Olanda, Suedia sau Germania au implementat programe coerente de educație sexuală începând cu clasele primare, unde copiii învață despre igiena corporală, prietenie, emoții și mai târziu despre contracepție, boli cu transmitere sexuală și consimțământ. Rezultatele sunt vizibile: rate scăzute de sarcini în rândul adolescentelor și un nivel ridicat de cunoștințe privind sănătatea reproductivă.

În România, există inițiative locale – ONG-uri precum „Sexul vs Barza”, „Asociația Semper Musica” sau „Plan International” – care merg în școli cu programe de informare, însă acestea acoperă un număr mic de elevi și sunt, de multe ori, privite cu suspiciune.

Încotro ne îndreptăm?

Ministerul Educației a anunțat în 2024 intenția de a revizui programa de „educație pentru sănătate” și de a colabora cu experți pentru o curriculă actualizată, însă fără a schimba necesitatea acordului parental. Rămâne de văzut dacă aceste modificări vor aduce un echilibru între nevoia de informare a elevilor și preocupările părinților.

Educația sexuală rămâne un subiect sensibil, dar ignorarea lui are consecințe tangibile. Întrebarea esențială nu este dacă tinerii vor învăța despre sexualitate, ci de unde vor învăța: din surse sigure și verificate sau din TikTok, forumuri obscure și colegi la fel de neștiutori.