Trump, în acord cu Kremlinul? Declarațiile controversate ale președintelui american despre atacurile Ucrainei și represaliile Rusiei
Într-o declarație ce a generat reacții aprinse de ambele părți ale Atlanticului, președintele american Donald Trump a sugerat că atacul ucrainean cu drone asupra bazelor aeriene rusești ar fi oferit Moscovei un „motiv legitim” pentru lansarea de represalii, chiar dacă acestea au vizat populația civilă. Comentariile sale au fost percepute ca o validare tacită a justificărilor oficiale prezentate de Kremlin pentru atacurile aeriene devastatoare asupra mai multor regiuni din Ucraina.
Operațiunea cu nume de cod „Pânza de păianjen”, desfășurată de Serviciul de Securitate al Ucrainei în data de 1 iunie, reprezintă una dintre cele mai ambițioase și sofisticate acțiuni de sabotaj strategic ale Kievului de la începutul invaziei ruse. Un total de 117 drone au fost introduse clandestin pe teritoriul Federației Ruse, fiind lansate din compartimente camuflate în camioane civile. Țintele au inclus cinci baze aeriene majore, iar rezultatul: distrugerea sau avarierea a peste 40 de bombardiere strategice – în principal modele Tu-95 și Tu-22M3. Estimările inițiale indică pierderi materiale de aproximativ 7 miliarde de dolari și o reducere considerabilă, de aproape o treime, a capacității Rusiei de a lansa lovituri aeriene pe distanțe lungi.
Ca reacție imediată, în noaptea de 6 spre 7 iunie, Federația Rusă a declanșat un atac aerian masiv asupra teritoriului ucrainean. În total, au fost lansate 452 de arme aeriene, incluzând 407 drone de atac de tip Shahed, alături de un număr nedezvăluit de rachete balistice și de croazieră. Regiunile Kiev, Volîn, Ternopil și Cernihiv au fost printre cele afectate grav, cu patru morți și cel puțin 25 de persoane rănite. De asemenea, infrastructura civilă a suferit distrugeri semnificative.
În acest context tensionat, declarațiile lui Donald Trump vin ca o disonanță majoră în cadrul discursului occidental unitar. Liderul de la Casa Albă a vorbit despre atacul rusesc ca fiind, în esență, o consecință previzibilă – și într-o anumită măsură justificabilă – a acțiunilor ofensive ale Ucrainei. Declarațiile au fost făcute la scurt timp după o convorbire telefonică de peste o oră purtată cu președintele rus Vladimir Putin, pe 4 iunie. Potrivit relatării lui Trump, liderul de la Kremlin l-ar fi avertizat că un contraatac masiv era iminent.
„Le-au oferit un pretext să lovească puternic. Asta e partea care m-a deranjat. Când am văzut ce s-a întâmplat, am știut imediat că va urma o reacție dură”, a spus Trump în fața presei.
Această poziție, exprimată într-un context de bombardamente asupra civililor, marchează una dintre puținele ocazii în care un lider occidental a părut să valideze – explicit sau implicit – retorica oficială a Moscovei. De altfel, Ministerul rus al Apărării a invocat exact aceeași justificare pentru atacul aerian: o „replică legitimă” la operațiunea ucraineană asupra instalațiilor militare strategice.
Este de remarcat că nu este prima dată când Trump, aflat în plină campanie electorală pentru un posibil nou mandat la Casa Albă, își aliniază discursul cu poziții promovate de regimul de la Kremlin. De această dată însă, declarațiile sale intervin într-un moment extrem de delicat pentru unitatea frontului euroatlantic în sprijinul Ucrainei, amplificând tensiunile interne și riscul unei erodări a consensului în rândul aliaților NATO.
