„Soft power” sub lupa Kremlinului: De ce a declarat Rusia British Council organizație indezirabilă
Moscova. Într-un nou episod al încordării relațiilor ruso-britanice, Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a confirmat oficial decizia Procuraturii Generale de a desemna British Council drept organizație „indezirabilă” pe teritoriul rus. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, a oferit un răspuns tranșant la întrebările presei, consolidând narativul Moscovei privind presupusa interferență occidentală în afacerile interne ale Rusiei.

Decizia, deși recentă, are rădăcini adânci în istoria tensionată a relațiilor bilaterale și în suspiciunile vechi ale Kremlinului față de instrumentele de „soft power” occidentale. Dar dincolo de explicațiile oficiale, se conturează o poveste complexă, care reflectă atât anxietățile strategice ale Rusiei, cât și natura tot mai contestată a diplomației culturale în contextul geopolitic actual.
De la cooperare la confruntare: istoria unei rupturi
British Council, organizația britanică pentru promovarea limbii engleze și a culturii britanice, a fost prezentă în Rusia încă din 1992, la scurt timp după prăbușirea URSS. Potrivit Zaharovei, extinderea rapidă a acestei instituții, fără o bază legală bine definită, a ridicat semne de întrebare încă de la început. Lipsa unui acord bilateral privind statutul centrelor culturale și informaționale a fost pusă pe seama Londrei, care – spune partea rusă – ar fi refuzat constant să finalizeze un astfel de document.
Relațiile s-au deteriorat vizibil în 2007, după ce autoritățile britanice au acuzat Rusia în cazul otrăvirii lui Alexander Litvinenko. Acesta a fost momentul în care Moscova a început să perceapă activitatea British Council drept una cu potențial destabilizator. Toate filialele regionale au fost închise în 2008, iar biroul central din Moscova a funcționat până în martie 2018, când a fost închis ca parte a măsurilor de represalii în cazul Skripal.
O acuzare gravă: spionaj și subminare
Tonul declarației oficiale de pe 5 iunie 2025 indică un nivel de suspiciune fără precedent. Zaharova susține că British Council, deși nu mai avea o prezență fizică în Rusia, a continuat „activități subversive” din afara granițelor, utilizând granturi, proiecte culturale și programe educaționale pentru a colecta informații sensibile – inclusiv din teritoriile „nou integrate” în Federația Rusă.
Mai mult, reprezentanta MAE afirmă că autoritățile ruse dețin „probe” privind utilizarea British Council de către serviciile de informații britanice pentru „operațiuni secrete” în vederea destabilizării suveranității statelor independente.
„Declararea British Council ca organizație indezirabilă era o chestiune de timp și de bun simț”, a punctat Zaharova, adăugând că modificarea recentă a legislației ruse a permis în sfârșit luarea acestei măsuri împotriva entităților fondate de state străine.
Implicații regionale și avertismente diplomatice
Declarația Moscovei nu s-a oprit la granițele proprii. Zaharova a emis un avertisment direct către „statele prietene”, îndemnându-le să fie vigilente în fața „activităților aparent inofensive” ale British Council. Permițând accesul acestor organizații la tineret și la spațiul civic, „statele riscă să piardă controlul asupra proceselor sociale și politice esențiale”, a spus ea.
Această poziție reflectă nu doar suspiciunea Moscovei față de „soft power”-ul occidental, ci și eforturile sale de a construi o rețea de influență alternativă în fostul spațiu sovietic, în special în cadrul CSI.
Între cultură și control: o dilemă globală
În lumea post-Război Rece, British Council a fost considerat un simbol al diplomației culturale – o punte între societăți. Însă în actualul climat de neîncredere și competiție geopolitică, astfel de instituții sunt tot mai des văzute drept vehicule ale influenței strategice.
Pentru Rusia, care se simte asediată de sancțiuni și izolare internațională în urma invaziei Ucrainei, controlul asupra spațiului informațional și cultural este esențial. Iar în acest context, măsura împotriva British Council nu este doar o decizie administrativă – este un semnal.
Prin această mișcare, Kremlinul reafirmă linia dură în fața Occidentului și consolidează narativul potrivit căruia orice contact nefiltrat cu instituțiile occidentale poate fi un potențial cal troian. Pentru comunitatea internațională, decizia ridică întrebări esențiale despre viitorul diplomației culturale, limitele influenței legitime și granițele dintre educație, cooperare și geopolitică.v