Criză în industria auto: Producția afectată de penuria de metale rare pe fondul restricțiilor impuse de China

În aprilie, China a suspendat exporturile unei game extinse de pământuri rare și magneți asociați – resurse esențiale pentru industria auto, aerospațială, de semiconductori și pentru producătorii de echipamente militare. Această decizie a dat peste cap lanțuri critice de aprovizionare la nivel global, accentuând tensiunile în contextul războiului comercial cu Statele Unite.

China – jucător dominant în piață

Beijingul controlează aproximativ 90% din producția globală de pământuri rare, o realitate care oferă Chinei un avantaj strategic major în raport cu economiile occidentale. Măsura din aprilie este percepută ca parte a unei strategii de presiune, într-un moment în care relațiile comerciale dintre China și SUA sunt din nou încordate.

Primele victime: furnizorii auto

BMW a confirmat miercuri că o parte din rețeaua sa de furnizori este afectată de penuria de materiale, deși uzinele proprii funcționează deocamdată normal. Asociația europeană a furnizorilor auto (CLEPA) a raportat închiderea mai multor linii de producție și a avertizat că întreruperile ar putea continua. Din sute de cereri de licențe de export depuse de la începutul lunii aprilie, doar un sfert au fost aprobate de autoritățile chineze, multe fiind respinse din motive „procedurale”.

Deși nu a nominalizat companiile afectate, CLEPA a cerut măsuri rapide, avertizând că impactul ar putea escalada în săptămânile următoare.

Presiuni asupra guvernelor și căutarea alternativelor

Companiile din sectorul auto fac presiuni intense asupra guvernelor europene și americane pentru a interveni și a găsi soluții. Wolfgang Weber, directorul ZVEI (asociația germană a industriei electrice și digitale), a avertizat că unele companii au rezerve de metale rare suficiente doar pentru câteva săptămâni sau luni.

Autoliv, lider mondial în producția de airbaguri și centuri de siguranță, a anunțat că operațiunile sale nu sunt încă afectate, dar a format deja un grup de criză pentru monitorizarea situației.

Răspunsuri parțiale din industrie

Marii producători auto – de la General Motors la BMW – lucrează la motoare electrice care să folosească mai puține pământuri rare. BMW, de exemplu, a dezvoltat un motor electric fără magneți pentru modelele sale electrice de ultimă generație, însă componentele auxiliare, precum ștergătoarele sau sistemele electrice de ridicare a geamurilor, rămân dependente de aceste materiale.

Volkswagen, la rândul său, a precizat că deocamdată nu se confruntă cu o penurie, deși unii subcontractori au obținut cu dificultate licențe de export din China.

Tensiuni politice și miză geopolitică

Restricțiile Chinei vin într-un moment tensionat în relațiile cu SUA. Deși măsurile se aplică la nivel global, acestea sunt percepute drept represalii în disputa comercială cu Washingtonul, relansată de președintele american Donald Trump. Recent, Trump a impus tarife de până la 145% pe produsele chinezești, acuzând Beijingul că a încălcat armistițiul comercial încheiat anterior.

China a răspuns folosindu-și avantajul în domeniul mineralelor critice pentru a exercita presiuni, în speranța că va determina SUA să relaxeze tarifele.

Dialog Trump–Xi pe fundalul crizei

O întâlnire între președintele Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping este așteptată săptămâna aceasta. Restricțiile la exportul de metale rare vor fi, potrivit analiștilor, un punct central pe agenda discuțiilor. Trump a declarat public că Xi este „un negociator dur”, sugerând că rezultatul acestor tratative este incert.

Penuria de metale rare provocată de restricțiile impuse de China scoate în evidență fragilitatea lanțurilor globale de aprovizionare și expune industriile strategice europene și americane unui risc sistemic. În lipsa unor alternative viabile, criza riscă să se adâncească și să accelereze eforturile de reducere a dependenței de China în domenii tehnologice-cheie.