Bulgaria, divizată în privința adoptării monedei euro: Proteste și apeluri la referendum
De la începutul anului, zeci de proteste au avut loc în Bulgaria împotriva adoptării monedei euro, pe fondul unei polarizări tot mai accentuate în societate și al unui val de dezinformare privind apartenența țării la Uniunea Europeană. O parte a populației cere organizarea unui referendum, temându-se de efectele economice și sociale ale tranziției.
Frica economică, moștenirea crizei din anii '90
Traumele economice ale anilor 1996–1997, când Bulgaria s-a confruntat cu falimentul a 14 bănci și o hiperinflație de 300%, continuă să influențeze percepția publică. În 2024, datoria publică a țării este estimată la 24,1% din PIB și ar putea crește la 25,1% în 2025, potrivit Reuters.
„Dacă Bulgaria va trece la euro, se va scufunda ca Titanicul”, a declarat pentru France24 Nikolai Ivanov, un fost oficial pensionat, reflectând temerile răspândite în rândul unei părți a populației.
Societate divizată: între scepticism și aspirații europene
Potrivit sondajelor recente, doar 50% dintre bulgari sprijină tranziția de la leva la euro. Dezbaterea a alimentat o intensificare a discursului eurosceptic și a favorizat propaganda pro-rusă, mai ales în rândul grupurilor naționaliste. La unele proteste au fost arborate drapele ale Federației Ruse, semn al unei influențe externe tot mai vizibile în retorica anti-euro.
„Săracilor le este frică să devină și mai săraci”, a explicat sociologul Boriana Dimitrova, directoarea institutului Alpha Research, într-un interviu pentru AFP. Ea a menționat că unii bulgari compară potențialele riscuri ale trecerii la euro cu criza datoriei suverane din Grecia.
Președintele cere referendum. Parlamentul se opune
Președintele conservator și pro-rus Rumen Radev a surprins scena politică în luna mai, solicitând organizarea unui referendum privind adoptarea monedei euro. El a criticat guvernul pentru lipsa de măsuri concrete care să protejeze populația vulnerabilă de eventualele șocuri economice.
Însă inițiativa sa a fost respinsă de purtătorul de cuvânt al Adunării Naționale, Natalia Kiselova, care a refuzat să voteze în favoarea procedurii. Mai mulți experți constituționali au catalogat propunerea drept „neconstituțională”.
Pe fondul unei încrederi tot mai scăzute în instituțiile statului și al dezamăgirilor repetate din partea clasei politice, mulți bulgari – în special cei afectați de sărăcie și excludere socială (aproximativ o treime din populație, potrivit Eurostat) – devin ținte ușoare ale dezinformării. Pe rețelele sociale circulă mesaje precum „Bruxelles îți va confisca economiile pentru a finanța Ucraina”.
Mișcările anti-euro, susținute de extremiști
Partide extremiste, precum formațiunea naționalistă de extremă dreapta Vazrazhdane, au organizat proteste împotriva monedei euro, mobilizând simpatizanții la manifestații în Sofia și în alte orașe ale țării.
Tinerii educați și mediul de afaceri susțin euro
În contrast, în centrele urbane și în rândul tinerilor cu studii superioare, dar și al antreprenorilor, adoptarea monedei euro este văzută ca un pas firesc în procesul de integrare europeană. Băncile și instituțiile statului sunt pregătite pentru tranziție, iar moneda de 2 euro destinată Bulgariei este deja concepută cu inscripția „Dumnezeu să apere Bulgaria”, în limba bulgară.
Comisia Europeană urmează să anunțe pe 4 iunie data oficială a aderării Bulgariei la zona euro. Dacă procesul decurge conform planului, Bulgaria ar putea deveni al 21-lea stat membru al zonei euro la 1 ianuarie 2026.
