Pentru a compensa durata scurtă a școlarizării, MAI a schimbat procedura de pregătire a viitorilor polițiști - Elevii școlilor de poliție învață și cum să se răstoarne cu mașina
Ministerul de Interne a decis să schimbe radical atât procedura de selecție a candidaților care se înscriu la examenele de admitere în școlile de poliție, dar și modul de pregătire practică din timpul școlarizării.

Noua bibliografie introdusă din 2022 pentru examenele de admitere se adresează în special candidaților care sunt familiarizați cu legislația română în vigoare. Astfel, examenul de admitere este împărțit în patru module: probele sportive, testul grilă la limba română şi limba străină, un test grilă din legislație şi exercițiul de evaluare a capacității de analiză şi sinteză, precum şi exerciții privind deprinderea raționamentului logic. Ultimele două testări reprezintă noutatea în ceea ce privește examenul de admitere în școlile de subofițeri ale MAI.
Pregătirea elevilor durează un an. Șase luni sunt trimiși în practică la inspectoratele de poliție din județele de care aparțin, iar restul timpului este alocat instructajului efectiv sub coordonarea profesorilor. Timpul este extrem de scurt, iar elevii ies din școală total nepregătiți.
Tocmai pentru a compensa durata foarte scurtă a școlarizării, MAI a schimbat procedura de pregătire a viitorilor polițiști. Instructajul se dorește a fi mult mai aplicat și nu se mai reduce doar la exerciții de tragere, autoapărare și tactică polițienească.
La Școala de Agenți de Poliție de la Câmpina a fost adus un simulatoare auto cu ajutorul cărora elevii învață procedura de salvare în caz de accident grav (cu mașină răsturnată pe plafon), conducerea defensivă și conducerea în regim prioritar.
Simulatorul auto – un ”agregat” care permite răsturnarea controlată a unei mașini lateral și pe plafon – oferă elevilor posibilitatea să învețe să scape cu viață sau fără să se rănească dintr-o astfel de situație.
Șoferul implicat în ”accident” este învățat care este poziția corectă a corpului într-o astfel de situație: gâtul drept, bărbia în piept, capul sprijinit pe tavan, antebrațul sprijinit și el pe tavan pentru a susține greutatea corpului, iar cu mâna liberă se încearcă eliberarea din centura de siguranță.
Din mașina răsturnată se iese mai întâi cu capul și apoi cu restul corpului, explică instructorii. Sunt gesturi banale, naturale, dar pe care un șofer neinstruit, aflat într-o situație de risc, este posibil să nu le facă, intrând în panică.
”Pregătirea unui viitor polițist se desfășoară pe toată perioada școlarizării de un an, atât în cadrul școlii cât și în cadrul sesiunilor de practică la unitățile de poliție unde instructorii din cadrul structurii de pregătire profesională îi integrează în programe de pregătire la nivelul județelor.
Cu ajutorul instructorilor desfășoară activități de pregătire fizică, autoapărare, tragere cu armamentul din dotare, tactică polițienească, iar pregătirea lui continuă la județe, completând ulterior cu sprijinul instructorilor pe care îi avem la nivelul fiecărei unități de poliție în mod aplicat, integrându-l treptat în specificul liniei de muncă.
Instructajul se desfășoară sub forma unor stagii de pregătire în care polițiștii fac exerciții de tragere, conducere defensivă cu autovehiculele din dotare, tactică, norma de pregătire pentru polițiștii operativi, cea mai largă categorie de solicitare fizică din Poliția Română alocă un buget de timp de șase ore săptămânal. Până în prezent toți polițiștii au trecut prin aceste stagii de pregătire”, explică directorul Direcției de Pregătire Profesională din cadrul Poliției Române, Marius Bălan.
Mult hulitul traseu aplicativ pe care candidații trebuie să-l parcurgă în mod corect într-un anume timp pentru a fi admiși în școala de polițe este doar ”un indicator al unui nivel de pregătire” și testează rezistența, viteza, atenția, echilibrul și îndemânarea. Este eliminatoriu și contează mai mult decât pregătirea teoretică.
”Procesul de selecție presupune parcurgerea unii traseu aplicativ care îmbină elemente de rezistență, viteză, atenție, echilibru, îndemânare și care marchează un indicator al unui nivel de pregătire peste care noi dorim să construim Nu considerăm acest traseu aplicativ un etalon maximal peste care să nu putem construi”, spune comisarul șef Marius Bălan.
Sursa: ziare.com