Pensia primită de Omar Hayssam în penitenciar i-ar permite să achite prejudiciul în 74 de vieți - Instanța a respins cererea acestuia de liberare condiționată
Omar Hayssam arăta în cererea de liberare condiționată că singurul lui venit este o pensie de handicap în cuantum de 1.400 de lei, motiv pentru care nu poate achita prejudiciul de 20 de milioane de euro la care a fost obligat în urma condamnării lui pentru infracțiuni economice.

Judecătoria Moreni a reținut că pedeapsa lui Omar Hayssam ajunge la termen abia pe 26.12.2035, astfel că eliberarea lui nu este oportună, motiv pentru care acesta poate reitera cererea abia pe 25.10.2024.
Pe data de 17.11.2023, Judecătoria Moreni a respins cererea de liberare condiționată a primului terorist al României, pe motiv că acesta nu a dat suficiente dovezi temeinice de îndreptare. Omar Hayssam execută 24 de ani de pușcărie pentru terorism și infracțiuni economice, condamnare rezultată în urma contopirii pedepselor din 5 dosare.
În expozitivul hotărârii consultate de Ziare.com se arată că Omar Hayssam a notat, printre altele, că nu poate achita prejudiciul de 20 de milioane de euro la care a fost obligat prin condamnarea în Dosarul Manhattan, astfel cunoscut după numele grupului de firme coordonat de sirian. Acesta spune că singurul lui venit este o pensie de handicap de 1.400 de lei.
Teoretic, dacă Omar Hayssam și-ar direcționa toată pensia spre ANAF pentru recuperarea prejudiciului de 20 de milioane de euro, acesta ar acoperi această sumă în 5.952 de ani, adică în aproape 6 milenii. La o speranță de viață de 80 de ani, Omar Hayssam ar trebui să trăiască încă 74 de vieți pentru a achita integral prejudiciul, iar în cazul instituirii popririi legale de 1/3 din venituri, numărul se triplează.
Iată ce reține magistratul de la Judecătoria Moreni în motivarea hotărârii din 17.11.2023:
- „În motivarea cererii, s-a arătat în esenţă că, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că există o decizie pentru incapacitate de muncă şi autoîngrijire, iar din toate caracterizările rezultă că petentul a dat suficiente dovezi de îndreptare, concluziile fiind favorabile.
- Mai arată că din raportul de expertiză medicală întocmit de INML Bucureşti rezultă toate afecțiunile acestuia, care sunt în mare parte dintre ele cu caracter fatal, fiind în incapacitate de muncă.
- De asemenea, există şi procesul verbal asupra bunurilor pe care le avea, ultimul fiind un imobil ce a fost executat, acoperindu-se în parte cheltuieli la care a fost obligat, precum şi faptul că soţia şi cumnata petentului au dat declaraţii în sensul că se angajează să asigure îngrijirea acestuia după liberarea condiţionată.
- Referitor la dispoziţiile art. 100 Cod penal, arată că este executată fracţia de pedeapsă stabilită de lege, respectiv jumătate din durată pedepsei la împlinirea vârstei de 60 de ani.
- Condiţia prevăzută la art. 100 alin. 1 lit. c din Codul penal nu poate fi îndeplinită întrucât despăgubirile şi pagubele s-au putut recupera prin executare silită, acesta neputând munci şi având doar o pensie pentru handicap în cuantum de 1.400 lei, aflându-se astfel în imposibilitatea achitării despăgubirilor civile la care a fost obligat prin hotărârea de condamnare.
- De asemenea, se arată că acesta a făcut dovadă reintegrării sociale și că nu a prestat muncă din motive medicale, nu figurează cu sancţiuni disciplinare, are participare la programe educaţionale, nu a refuzat participarea la programe educaţionale, este o persoană responsabilă, a făcut eforturi permamente pentru a da dovadă de îndreptare, este o persoană sociabilă, menţine legătura cu familia care îl sprijină şi are pregătire academică.
- Se mai arată că petentul se află în executarea pedepsei de 24 de ani şi 4 luni închisoare din care a executat efectiv 11 ani închisoare zi la zi, de la data de 19.07.2013 la zi, precum şi faptul că acesta a mai petrecut în Siria o perioadă de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de a avea relaţii cu evrei în România, cu cetăţeni israelieni.
- La termenul de judecată din data de 15.11.2023, apărătorul petentului condamnat a depus Raportul Ministerului Justiţiei din care rezultă că acesta a executat o perioadă de 3 ani în Siria pentru infracţiunea de a avea legături cu persoane din Israel, adresa familiei acestuia în sensul că se angajează să îl îngrijească şi caracterizări ale colegilor deţinuţi la infirmerie, precum şi adresa Penitenciarului Mărgineni prin care comunică petentului faptul că oferta educaţională a A.N.P. nu conţine activităţile solicitate de acesta pentru desfăşurare, respectiv teme şi cursuri şi lucrări ştiinţifice sau să înveţe un grup de deţinuţi limbile engleză sau arabă.
- Acesta a solicitat în principal admiterea cererii şi liberarea condiţionată petentului, iar în subsidiar, reducerea termenului de 12 luni amânare propus de Comisia din Penitenciarul Mărgineni, la maxim 3 luni, apreciind că acest termen este enorm”, se arată în documentul citat.
Instanța de fond a reținut că Omar Hayssam ar trebui să dea dovadă de o conduită „exemplară” pentru a beneficia de eliberarea înainte de termen, calculat de instanță la data de 26.12.2035:
- „Aceste aspecte nu pot forma convingerea instanţei că scopul şi funcţiile pedepsei pot fi realizate şi fără executarea integrală a acesteia, având în vedere antecedente penale multiple şi că a încălcat măsura de siguranţă a interzicerii părăsirii ţării dispuse în întreruperea executării pedepsei, precum şi gravitatea faptei şi durata pedepsei rămase de executat.
- Instanţa reţine că simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate duce în niciun caz automat la liberare condiţionată, instituţie juridică ce, de altfel, ar trebui să garanteze, cel puţin teoretic că petentul condamnat, odată pus în libertate, nu îşi va mai continua comportamentul infracţional.
- Consideră instanţa că petentul trebuie să dovedească cu mai multă certitudine sau claritate faptul că scopul pedepsei este realizat faţă de el, printr-un comportament care să iasă în evidenţă.
- Astfel, împlinirea fracţie de pedeapsă prevăzute de lege, recompensele acordate şi participarea la activităţi de tip educaţional nu pot constitui un argument suficient pentru admiterea cererii, singurul aspect ce trebuie avut in vedere este îndeplinirea condiţiilor subiective prevăzute de lege, respectiv dacă petentul a creat instanţei convingerea că s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.
- Instanța nu are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate, aceasta fiind apreciată de instanţă drept cerinţă sine qua non pentru reintegrarea socială a condamnatului şi atingerea funcţiei preventive a pedepsei închisorii.
- Instanţa nu neagă împrejurarea că persoana condamnată pe parcursul executării pedepse a încercat să se evidenţieze şi să obţină recompense, însă nu poate acorda acestor aspecte o semnificaţie mărită, întrucât o conduită bună în timpul executării pedepsei reprezintă o situaţie de normalitate şi care, de altfel, este şi în interesul condamnatului, nefiind de natură a diminua gravitatea, respectiv rezonanţa socială a faptei sub aspectul căreia a fost condamnat - terorism.
- Instanţa constată, totodată şi faptul că participarea petentului la programe şi activităţi educative şi de asistenţă psihosocială organizate la locul de deţinere, nu pot duce la concluzia existenţei unor dovezi temeinice de îndreptare care să creeze instanţei convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.
- Instanţa consideră că este necesar ca petentul să mai petreacă în penitenciar un interval de timp în care să-şi continue demersurile pentru a dovedi că, într-adevăr, personalitatea sa a fost în mod decisiv influenţată într-un sens pozitiv şi că profilul său psihologic a fost complet remodelat, astfel încât riscul de a comite fapte grave după liberarea sa să devină aproape inexistent.
- Astfel cum a arătat anterior instanţa apreciază infracţiunea săvârşită de petent ca fiind una de o gravitate ridicată şi fără a se substitui instanţei de fond şi fără a face o rejudecare a petentului consideră că în cazul celor condamnaţi pentru asemenea fapte, este necesar a se adopta în penitenciar o conduită exemplară, care să genereze convingerea că este puţin probabil ca ei să mai săvârşească vreodată acest gen de fapte. Or, dacă petenţii aflaţi într-o astfel de situaţie nu pot forma această opinie instanţei, a-i pune în libertate condiţionată înseamnă a crea un pericol pentru societatea în care se întorc.
- Față de aspectele precizate mai sus, conform celor reţinute de Comisie, instanţa consideră că circumstanţele particulare ale deţinutului astfel cum au fost reţinute denotă faptul că acesta nu întruneşte condiţiile pentru a fi liberat condiţionat şi, mai mult decât atât, această măsură nu este în prezent nici oportună.
- Instanţa constată că timpul pe care l-a executat condamnatul din pedeapsa aplicată, care expiră în 26.12.2035, nu este suficient pentru ca acesta să îşi însuşească scopul preventiv şi educativ al pedepsei, astfel încât în viitor să nu mai comită şi alte fapte prevăzute de legea penală şi să fie redat societăţii cu convingerea că se va reintegra şi nu va mai reveni în mediul penitenciar, impunându-se ca acesta să-şi intensifice eforturile în ceea ce priveşte formarea unei atitudini de respect faţă de valorile sociale şi ordinea de drept”, arată instanța în motivare.
Omar Hayssam stă la Penitenciarul Mărgineni, unde execută pedeapsa de 24 de ani rezultată în urma contopirii condamnărilor din cinci procese:
- Dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak (20 de ani),
- Dosarul Manhattan (23 de ani și 4 luni),
- Dosarul Volvo Truck (16 ani),
- Dosarul Foresta Nehoiu (3 ani)
- Dosarul pentru fuga din țară (2 ani).
Omar Hayssam a reușit să fugă în vara anului 2006, după ce l-a convins pe procurorul de caz, Ciprian Nastasiu, că are cancer în fază terminală și nu poate fi tratat în închisoare. La vremea respectivă, Hayssam era cercetat penal în dosarul răpirii jurnaliștilor români in Irak.
Procurorul l-a crezut, la fel și judecătoarea Sofica Dumitrașcu de la Curtea de Apel București, care i-a admis cererea și l-a pus în libertate. Iar apoi, Omar Hayssam dus a fost.
Teroristul a fost prins și repatriat pentru executarea pedepsei abia în vara anului 2013. Patru ani mai târziu, judecătoarea care l-a eliberat pe Omar Hayssam a murit de cancer, în timp de sirianul este încă în pușcărie.
De la repatriere au venit soluțiile definitive în alte 3 dosare de infracțiuni economice, plus cel al fugii din țară, rezultând o pedeapsă de 24 de ani de pușcărie pe numele lui Hayssam.
Sursa: ziare.com