România, țara cu rezervele pline de gaze naturale unde oamenii se încălzesc cu lemne în clădiri prost izolate termic

Mai mult, fenomenul descrie și dificultățile întâmpinate de comunități în a ține pasul cu sisteme de distribuție costisitoare sau slab optimizate care drenează bugetul familiilor și constituie poveri financiare substanțiale.

Fenomenul sărăciei energetice în România a devenit din ce în ce mai prevalent în ultimii ani, mai ales în timpul pandemiei. Trei din zece gospodării au ajuns în sărăcie energetică după ce au cheltuit peste 10% din venituri doar pentru plata facturilor la energie, procent în creștere față de anul precedent (27,4%). În prezent, aproape două din zece gospodării (19%) suferă de ceea ce se numește „sărăcie energetică ascunsă”, reducându-și mult consumul din cauza veniturilor mici, față de 16% în anul anterior, conform unei analize a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).

Situația descrie o disproporționalitate ridicată între resursele aparent îndestulătoare ale țării noastre și capacitatea României de a oferi modalități de distribuție și valorificare a gazelor naturale și energiei electrice care să nu constituie un obstacol în calea demnității și stabilității financiare a cetățenilor.

Analiza privind evoluția sărăciei energetice a fost efectuată pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) 2020, realizată de Institutul Național de Statistică (INS).În absența unor date pentru 2021 sau 2022, încă nu poate fi estimat impactul pe care îl au creșterile prețurilor la energie din sezonul rece 2021-2022, dar nici efectul cumulat al măsurilor de plafonare și compensare a facturilor. De asemenea, nu poate fi cuantificat încă impactul războiului din Ucraina, care va deveni vizibil mai ales în sezonul rece 2022-2023, subliniază ORSE.

„Datele statistice ne arată clar că tot mai mulți dintre concetățeni se confruntă cu sărăcia energetică, adică nu își permit să mențină temperaturi confortabile în locuințe, ori sunt nevoiți să renunțe la alte nevoi de bază, precum hrană, îmbrăcăminte sau medicamente, pentru a-și plăti facturile la energie. Cred că fiecare dintre noi cunoaște probabil pe cineva care se confruntă cu această situație nefericită, printre rudele noastre, prieteni, vecinii de la bloc sau consătenii noștri. Cu toții suntem parte din aceeași societate, așa că acești consumatori trebuie sprijiniți prin politici țintite, astfel încât să aibă acces la energie conform necesităților, un drept care ține de demnitatea umană până la urmă”, a declarat Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonatorul ORSE.

Sărăcia energetică în România are rădăcini profunde, predominant în veniturile reduse ale gospodăriilor și ineficiența energetică cronică a clădirilor. De asemenea, este alimentată de lipsa accesului diversificat la surse de energie accesibile, în special în comunitățile rurale care depind în mare măsură de lemn ca sursă primară.

Conform Corinei Murafa, expert în cadrul ORSE, în România anului 2023, aproape jumătate din populația țării utilizează încă lemnul pentru încălzire. În locuințele din mediul rural, procentul este de 80%, de regulă în sobe vechi și ineficiente energetic, cu un randament de 15%, ceea ce înseamnă că 85% din energia calorică a lemnului se pierde.

În contextul actual al României, procentul de clădiri reabilitate din punct de vedere termoenergetic este alarmant de scăzut, chiar dacă 8 din 10 dintre acestea ar avea nevoie urgentă de modernizare pentru a deveni mai eficiente energetic. Majoritatea acestor clădiri prezintă un grad avansat de învechire și ineficiență din punct de vedere energetic.

Cu toate acestea, o altă problemă gravă este reprezentată de zeci de mii de gospodării din România care lipsesc complet din rețeaua electrică, fiind private de acces la electricitate.

Mai mult, o consecință a frecvenței tot mai mari a valurilor de caniculă este creșterea necesității de a utiliza energie și pentru a răci locuințele. ORSE a subliniat faptul că sărăcia energetică de vară devine tot mai evidentă și afectează în special categorii vulnerabile, cum ar fi vârstnicii, copiii și persoanele cu venituri reduse, care trăiesc în locuințe slab izolate.

Toate aceste aspecte complexe, care contribuie la vulnerabilitatea și sărăcia energetică, necesită o analiză responsabilă din partea instituțiilor statului. Astfel, în situații de criză, soluțiile nu ar trebui să fie orientate către subvenții generalizate, care adesea se dovedesc a fi costisitoare, susține ORSE. De exemplu, sistemul de plafonare și compensare a prețurilor la energie a generat cheltuieli în valoare de 18,7 miliarde de lei până în luna august 2023. Toate acestea au loc în contextul unui deficit bugetar de 38,6 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului. Majorările de taxe care se preconizează începând cu iarna aceasta pentru a acoperi acest deficit bugetar riscă să afecteze substanțial cetățenii, inclusiv beneficiarii sistemului de plafonare și compensare, astfel încât compensările nu vor rezulta, în sens real, într-o scădere a cheltuielilor pentru gospodării, fie sezonier, fie pe tot parcursul anului.

Într-un material citat de NewsEnergy, Corina Murafa a dat exemplul unei persoane în vârstă din București în timpul verii, când RADET nu a dat apă caldă și afară erau 40 de grade. Această persoană a trebuit să își încălzească apa la un boiler electric și să folosească aparatul de aer condiționat pentru a-și asigura o temperatură confortabilă în locuință, astfel încât să își protejeze sănătatea. Ea nu este în vulnerabilitate energetică, dacă aplicăm definiția din lege, însă poate intra temporar într-o astfel de situație, din cauza unor astfel de circumstanțe. Și în mod normal, dacă aplicăm definițiile europene, ar trebui să fie sprijinită.

În contextul crizei energetice actuale, sprijinul pentru plata facturilor reprezintă un instrument de intervenție rapidă esențial pentru a susține consumatorii vulnerabili. Cu toate acestea, potrivit ORSE, astfel de măsuri nu fac decât să injecteze fonduri într-un sistem nesustenabil, dacă nu sunt însoțite de investiții care să ofere protecție reală consumatorilor în fața viitoarelor crize. Conform sursei citate, schema de plafonare și compensare a prețurilor la energie a costat bugetul de stat aproximativ 17 miliarde de lei (echivalentul a peste 3,4 miliarde de euro) pentru perioada noiembrie 2021 – aprilie 2023.

Astfel, banii alocați pentru plafonare nu fac altceva decât să adâncească problema, iar sărăcia energetică în România se agravează, lăsând consumatorii vulnerabili expuși în continuare la amenințările viitoare. În lumina acestei realități, ORSE insistă asupra necesității formulării de către autorități a unei strategii naționale pentru a aborda problema sărăciei energetice.

Prin Legea Energiei, promulgată în 2012, țara noastră și-a luat un angajament legal să formuleze un Plan național de acțiune pentru combaterea sărăciei energetice care nu a fost însă creat încă.

În paralel, programele de reabilitare energetică a clădirilor și facilitarea accesului la surse de energie variate, curate și accesibile rareori se concentrează asupra mediului rural. Aici, gradul de reabilitare termică al locuințelor este semnificativ mai scăzut decât în mediul urban, situându-se la doar 3%, în comparație cu 8% în orașe, arată datele organizației.

Chiar dacă Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) conține o componentă importantă de reabilitare termică a clădirilor rezidențiale, fondurile sunt direcționate mai ales către reabilitarea clădirilor multifamiliale din mediul urban. În mediul rural, locuințele sunt predominant construite din materiale naturale, cum ar fi lemnul sau chirpiciul (aproximativ 20%), în timp ce cărămida este mai rar întâlnită. Deși s-ar putea implementa măsuri de termoizolare folosind produse derivate din cânepă sau lână de oaie, momentan nu există nicio inițiativă de a dezvolta astfel de politici adaptate pentru mediul rural, care să fie accesibile din punct de vedere financiar pentru gospodăriile cu venituri mici și medii, arată experții ORSE.

De asemenea, este important de menționat că tratarea sărăciei energetice nu este o prioritate bine definită în niciun program guvernamental de reabilitare termică.

Criza energetică declanșată de războiul Rusiei din Ucraina își pune amprenta asupra cetățenilor UE, 9,3% din populație neputând să-și țină locuințele suficient de calde în 2022, în creștere față de 6,9% în anul precedent, conform datelor Eurostat, citate de Euractiv.

Totodată, sărăcia energetică în Europa este în creștere în contextul creșterii prețurilor la energie, a subliniat Comitetul Economic și Social European (EESC) în timpul celei de-a treia conferințe anuale pe această temă, desfășurată în iulie. ”Aveți nevoie de un nou acord, de un nou înțelegere susținută de o voință politică puternică, în care toate nivelurile de guvernare să se îndrepte în aceeași direcție", a spus Baiba Miltoviča, președinta secției EESC pentru transport, energie, infrastructură și societatea informațională.

Planul REPowerEU al Comisiei Europene, prezentat în mai 2022, urma să protejeze gospodăriile de penurii de energie și a avut succes în reducerea dependenței Europei de gazul rusesc. Cu toate acestea, există provocări în ceea ce privește scăderea prețurilor, a declarat anul acesta Adela Tesarova, un oficial superior din cadrul departamentului de energie al Comisiei Europene.

În vederea scăderii ratei de răspândire a sărăciei energetice în UE, Comisia Europeană a făcut publice ieri un set de recomandări, evidențiind măsurile și politicile pe care statele membre ale UE le pot adopta pentru a contracara acest fenomen. Centrală în această direcție este asigurarea protecției cetățenilor vulnerabili și garantarea unei tranziții energetice echitabile și corecte, principii fundamentale în cadrul Pactului Ecologic European.

Printre măsurile propuse de CE se află următoarele:

• Să profite de cadrul holistic stabilit de planurile naționale privind energia și clima pentru a analiza și a actualiza problema sărăciei energetice pe teritoriul lor și pentru a reflecta asupra modalităților de abordare a acesteia. În acest sens, statele membre ar trebui să ia primele măsuri în elaborarea planurilor lor sociale pentru climă.
• Să acorde prioritate măsurilor structurale eficace și bine orientate pentru a aborda cauzele profunde ale sărăciei energetice, în ceea ce privește eficiența energetică, renovarea clădirilor, reabilitarea termică (respectând în același timp caracterul clădirilor), accesul la aparate eficiente din punct de vedere energetic și la energia din surse regenerabile. Statele membre pot însoți măsurile structurale cu măsuri bine orientate de îmbunătățire a accesibilității financiare a energiei, cum ar fi sprijinul specific pentru venit și tarifele sociale, sau de sprijinire temporară a gospodăriilor afectate de sărăcia energetică.
• Să instituie măsuri de prevenire a debranșării consumatorilor afectați de sărăcia energetică și a consumatorilor vulnerabili, prin acțiuni și scheme specifice de sprijin financiar, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, care să cuprindă, printre altele, planuri de plată și consiliere în materie de eficiență energetică, contracte alternative de furnizare sau asistență din partea serviciilor sociale și a organizațiilor societății civile. Pentru a proteja și mai mult consumatorii și pentru a asigura continuitatea aprovizionării, statele membre ar trebui să asigure un furnizor de ultimă instanță.
• Să asigure coerența între politici, în special între politicile energetice și cele sociale, și să evite măsurile contradictorii. Statele membre ar trebui să includă sărăcia energetică în cadrul unor politici sociale mai ample și integrate și al unor abordări în materie de justiție socială și să aplice politici de capacitare și favorabile incluziunii, în special pentru gospodăriile afectate de sărăcia energetică, pentru chiriași, pentru persoanele care trăiesc în locuințe sociale și pentru cele care ocupă clădiri cu cea mai slabă performanță energetică.
• Să asigure o guvernanță consolidată cu o abordare holistică pentru abordarea problemei sărăciei energetice, inclusiv o colaborare interdepartamentală și verticală în cadrul structurilor de guvernanță naționale, regionale și locale, care să implice un angajament mai strâns cu gospodăriile vulnerabile și cu partenerii și părțile interesate relevante din domeniile energetic și social.

„Sărăcia energetică afectează cetățenii din toate țările UE. În 2022, prețurile ridicate la energie, împreună cu criza costului vieții, au însemnat că aproximativ 9,3% dintre europeni nu au putut să-și mențină locuințele suficient de calde, comparativ cu 6,9% în 2021.

„Aceste măsuri sunt concepute pentru a avea un impact de lungă durată, abordând cauzele fundamentale ale sărăciei energetice, cum ar fi performanța energetică scăzută a locuințelor și a aparatelor de uz casnic, cheltuieli mari cu energia proporțional cu bugetele gospodăriilor și niveluri mai scăzute ale veniturilor (exacerbate de inflație). Recomandările sunt însoțite de un document de lucru al personalului care conține o analiză mai detaliată a măsurilor recomandate. În urma revizuirii recent adoptate a Directivei privind eficiența energetică, care include, pentru prima dată, o definiție la nivelul UE a sărăciei energetice, recomandarea subliniază, de asemenea, modul în care sărăcia energetică poate fi diagnosticată la nivel național”, mai notează Comisia.

Sursa: ziare.com