După 6 luni de arest preventiv, polițistul judiciarist acuzat de trafic de influență și luare de mită, a fost plasat în arest la domiciliu

Polițistul a cerut șpagă 300.000 de euro de la patronul unei firme, prin intermediar, pentru a „da jos” prejudiciul reținut de un specialist în dosarul lui de evaziune fiscală.

Societatea care urma să beneficieze de ajutorul polițistului Cătălin Mihai Bîzăran este Saniral SRL, una dintre cele mai importante firme de cherestea din județul Suceava. Firma aparține afaceristului Ionuț Ursu, amendat în trecut pentru transport ilegal de masă lemnoasă.

Fostul judiciarist a reușit să îl convingă pe judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București să îi înlocuiască măsura arestului preventiv cu cel la domiciliu.

Procurorii DNA au contestat soluția la Curtea de Apel București, unde au pierdut.

„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii de cameră de consiliu din 11.08.2023, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală in dosarul nr.12422/3/2023/a3. În baza art.275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân in sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu azi, 22.08.2023”, se arată în minuta CAB.

Procurorul de ședință al DNA a arătat, la termenul de judecată de marți, că polițistul judiciar Bâzăran trebuie să rămână în arest preventiv.

„S-a angrenat în demersuri infracționale, în ciuda calității de reprezentant al organelor legii, iar circumstanțele personale nu sunt de natură a atrage înlocuirea măsurii și de a oferi suficiente garanții pentru buna desfășurare a procesului penal. În cazul acestuia, măsura arestării preventive este una rezonabilă. Aveți în vedere lipsa respectului acestuia pentru lege, că a dat dovadă de îndrăzneală și perseverență infracțională”, a declarat procurorul de ședință.

Avocatul lui Mihai Bîzăran a pledat pentru eliberarea clientului său, pe motiv că acesta „nu poate să modifice cursul procesului”.

„Constat că Parchetul nu aduce absolut nici un element nou pentru a justifica menținerea măsurii arestării preventive. Stă de 6 luni în arest, o perioadă suficientă pentru ca inculpatul să înțeleagă ce se întâmplă și ce îl așteaptă pe viitor. Parchetul ar trebui să vină cu probe concrete, nu cu aprecieri abstracte. Scopul măsurii preventive nu este să îl pedepsim pe inculpat, ci să prevină comiterea altor fapte. Or, el (inculpatul – n.r.) nu poate în niciun fel să modifice cursul procesului. Majoritatea probelor sunt interceptări, a căror conținut acesta nu îl poate schimba”, a arătat avocatul lui Mihai Bîzăran.

Fostul polițist a declarat doar că este de acord cu avocatul și că nu are altceva de adăugat.

Anterior, la instanța de fond, Mihai Bîzăran i-a spus judecătorului că nu înțelege de ce stă în arest preventiv, dacă n-a luat efectiv șpaga cerută.

„La întrebarea judecătorului de cameră preliminară la termenul din data de 08.06.2023, inculpatul (Bîzăran Mihai Cătălin – n.r.) a arătat că are la rândul său de formulat cereri și excepții. A precizat că în afară de cele două convorbiri care sunt expuse cu colaboratorul sub acoperire nu există nicio probă, iar tot ce prezintă D.N.A., este faptul că a întârziat predarea anumitor documente și că a plecat de la hotelul unde era cazat și a lipsit două ore. În afară de cele două convorbiri, a susținut că restul aspectelor nu au nicio legătură cu cauza. A susținut că D.N.A. îmbracă aceste presupuse infracțiuni, fără să existe o singură probă. De asemenea, a arătat că a fost acuzat că a trimis o declarație de martor găsită în telefonul doamnei (Ursu – n.r.), aspect care s-a dovedit a fi neadevărat. A precizat că în afară de cele două convorbiri cu colaboratorul s-au strâns documentele din dosarul pe care el l-a instrumentat. Totodată, a arătat că nu are nicio relevanță faptul că a făcut o disjungere în anul 2021”, se arată în motivarea judecătorului de cameră preliminară.

Pe data de 08.06.2023, Tribunalul București a confirmat legalitatea rechizitoriului și a dispus începerea judecății împotriva lui Cătălin Mihai Bîzăran (pentru luare de mită și trafic de influență) și a lui Ionuț Ursu (pentru dare de mită și cumpărare de influență).

În motivarea hotărârii, judecătorul de cameră preliminară a reținut următoarele:

• „Fapta inculpatului (Bîzăran Mihai Cătălin – n.r.), care, în calitate de organ de cercetare penală, cu ocazia instrumentării unui dosar penal aflat în supravegherea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, având ca obiect efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni economice și de serviciu (evaziune fiscală și delapidare) de către reprezentanți ai SC Saniral SRL, prin intermediar, în perioada 28 septembrie 2022 – 30 decembrie 2022, a pretins suma de 300.000 euro, din care 200.000 euro pentru sine și 100.000 euro pentru intermediar, de la inculpatul (Ursu Ionuț – n.r.) – administrator al SC Saniral SRL, lăsând să se creadă că are influență asupra procurorului de caz și promițând că îl va determina pe acesta să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, respectiv să emită o soluție de clasare a cauzei pentru infracțiunea de evaziune fiscală și să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu inculpatul (Ursu Ionuț – n.r.) pentru infracțiunea de delapidare, constituie infracțiunea de trafic de influență.
• Elementul material al infracțiunii de trafic de influență este reprezentat de pretinderea de către inculpat a sumei de 300.000 euro. Pretinderea a avut loc prin intermediar (colaborator cu altă identitate decât cea reală) și a avut loc în perioada 28 septembrie 2022 – 30 decembrie 2022, cu ocazia a două întâlniri pe care inculpatul (Bîzăran Mihai Cătălin – n.r.) le-a avut cu intermediarul, care la rândul său s-a întâlnit de două ori, în aceeași perioadă, cu mituitorul, respectiv inculpatul (Ursu Ionuț – n.r.).
• Din cei 300.000 euro pretinși, 200.000 euro erau destinați inculpatului (Bîzăran Mihai Cătălin – n.r.), care ar fi trebuit să-i primească printr-un alt intermediar, respectiv prin nașul său, iar restul de 100.000 euro erau pentru intermediarul care a asigurat legătura dintre polițist și omul de afaceri.
• Suma de bani a fost pretinsă de inculpatul (Bîzăran Mihai Cătălin – n.r.) lăsând să se creadă că are influență asupra procurorului de caz și promițând că îl va determina pe acesta să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, respectiv să emită o soluție de clasare a cauzei pentru infracțiunea de evaziune fiscală și să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu inculpatul (Ursu Ionuț – n.r.) pentru infracțiunea de delapidare.
• Atât influența (pretinsă), cât și promisiunea au fost implicite, relevant sub acest aspect fiind faptul că inculpatul (Bîzăran Mihai Cătălin – n.r.) a lăsat să se înțeleagă, în cadrul discuțiilor înregistrate în mediul ambiental, că îi va obține coinculpatului (Ursu Ionuț – n.r.) o soluție de clasare în cazul infracțiunii de evaziune fiscală și încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției în cazul infracțiunii de delapidare, ambele fiind atribute exclusive ale procurorului care supraveghea activitatea de urmărire penală efectuată de inculpatul (Bîzăran Mihai Cătălin – n.r.).
• În speță, inculpatul (Bîzăran Mihai Cătălin – n.r.) l-a asigurat/i-a transmis, prin intermediar, pe coinculpatul (Ursu Ionuț – n.r.) că, în schimbul sumei de bani, va primi o soluție de clasare (pentru infracțiunea de evaziune fiscală) și va încheia un acord de recunoaștere a vinovăției (în cazul infracțiunii de delapidare).
• În ceea ce privește promisiunea că cercetările se vor rezuma doar la activitatea SC Saniral SRL desfășurată în anul 2019, făcută de inculpatul (Bîzăran Mihai Cătălin – n.r.) inculpatului (Ursu Ionuț – n.r.), transmisă prin intermediar, din cuprinsul ordonanței privind dispunerea efectuării unei constatări tehnico-științifice (…) rezultă că perioada analizată în care SC Saniral SRL a desfășurat activități comerciale a fost 2019-2022, urmând ca inculpatul (Bîzăran Mihai Cătălin – n.r.) să „dea jos” prejudiciul stabilit de specialist până la cuantumul de 120.000 euro (în cazul infracțiunii de evaziune fiscală) și să efectueze cercetări doar cu privire la activitatea societății din anul 2019”, reține instanța de fond.

Sursa: ziare.com