Comisia Europeană cere scăderi reale de pensii la magistrați și militari - Guvernul somat să rezolve inechitățile din sistem
Comisia Europeană a cerut Guvernului României să modifice radical proiectul pensiilor speciale, subliniind că economiile care ar fi făcute ar fi ”foarte limitate”, iar principiul echității nu ar fi rezolvat, potrivit unei scrisori consultate de G4Media.
Țara noastră și-a asumat reformarea pensiilor speciale prin PNRR, riscând să piardă o parte din fonduri dacă nu o va face. Principala problemă este că pensiile speciale (ale militarilor, magistraților, polițiștilor, angajaților din servicii secrete, diplomaților etc.) sunt o sursă de inechitate socială, pentru că nu respectă principiul general al contributivității (cu excepția celor militare, care o respectă parțial).
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a depus în Parlament, în decembrie 2022, un proiect de lege privind reformarea pensiilor de serviciu. Comisia Europeană a transmis guvernului, săptămâna trecută, o corespondență prin care arată că proiectul nu rezolvă problemele sistemice, au declarat surse guvernamentale pentru G4Media.
Experții Comisiei Europene au transmis că proiectul propus ar avea ca rezultat doar economii foarte limitate și nu ar aborda suficient sustenabilitatea fiscală și, în special, echitatea. În plus, caracterul contributiv al sistemului ar fi rezolvat în foarte mică măsură.
Comisia Europeană consideră că pensiile militare ar trebui diminuate prin scăderea așa-numitei ”rate de înlocuire” (procentul pe care pensia îl reprezintă din valoarea salariului), iar în cazul migistraților, creșterea duratei serviciului și un cuantum al pensiei mai mic decât în prezent. Mai exact, în cazul pensiilor militare, rata de înlocuire a veniturilor ar trebui să fie de 45%, iar baza de calcul să fie raportată la veniturile din întreaga carieră. În acest moment, rata de înlocuire este de 65% din ultimele 6 luni. În proiectul de lege, rata de înlocuire e de 65% din veniturile realizate în ultimele 12 luni, fără a fi luate în calcul sporurile nepermanente.
Comisia Europeană recomandă și integrarea în proiect a rezultatelor evaluării de impact a Băncii Mondiale.
Un obiectiv al noii legi este menținerea cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (ceea ce include toate sistemele publice de pensii existente) stabile pe termen lung (2022-2070) la 9,4% din PIB, incluzând un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit. Plafonul se aplică cheltuielilor cu pensiile din toate sistemele publice de pensii, inclusiv cele speciale.
Evaluarea Băncii Mondiale a arătat că actualul proiect are un impact foarte limitat asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile. În condițiile în care economiile care decurg din revizuirea pensiilor speciale sunt mici, guvernul va avea un spațiu mic de manevră pentru a crește gradul de adecvare a pensiilor publice, în contextul jalonului 214.
În plus, în proiectul de lege, perioada de cotizare în cazul pensiilor speciale este în continuare substanțial mai mică decât în cazul celor din sistemul general pentru aproape toate categoriile, iar prestațiile de pensie se calculează pe baza veniturilor obținute într-un număr foarte limitat de ani.
Proiectul propus de Ministerul Muncii prevede o creștere a perioadei de referință a veniturilor salariale de la 6 la 12 luni consecutive în ultimii 5 ani de serviciu, măsură care nu ar avea un impact semnificativ asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile.
Banca Mondială a recomandat două opțiuni: rata de înlocuire a veniturilor de 45 % și baza de calcul raportată la veniturile din întreaga carieră. Dacă guvernul ar adopta oricare dintre aceste măsuri, ar aduce pensiile speciale mai aproape de principiul contributivității cerut de anexa CID. Cea mai bună variantă ar fi luarea în calcul a veniturilor obținute în întreaga carieră, pentru că ar spori echitatea sistemului. Această opțiune ar putea fi adoptată în combinație cu alinierea indexării pensiilor militare la cea din sistemul general, ceea ce ar asigura o rată adecvată a prestațiilor în viitor.
În proiectul de lege propus de guvern, pensiile magistraților ar urma să fie limitate la 100% din venitul net și stagiul de cotizare să crească. Însă și aceste măsuri ar avea un impact limitat asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile.
Deși deciziile Curții Constituționale limitează modificările care pot fi aduse pensiilor judecătorilor/procurorilor, ar trebui avute în vedere o durată mai mare a serviciului, un cuantum al pensiei mai mic și alinierea indexării la sistemul general pentru a alinia pensiile speciale ale magistraților la principiul contributivității și pentru a face sistemul mai echitabil.
