Marius Budăi a precizat că pensiile militare nu sunt pensii speciale și că acestea au trecut prin „câteva reforme” - în 2017 „au avut o reducere de procent de la 80 la 65%”

Pensiile speciale se modifică obligatoriu în acest an, altfel România riscă să piardă 3 miliarde de euro din PNRR.

„În decembrie 2021 am aprobat un memorandum în Guvern în care s-a format un prim grup de lucru unde nu erau miniștrii de resort care au în coordonare pensiile militare, pentru că, în concepția noastră pensiile militare nu erau acolo. Însă, din cauză că într-un mod ”profesionist” a fost trecut în PNRR expresia inexistentă juridic în România de „pensii speciale”, Comisia Europeană a interpretat că toate pensiile care nu sunt strict de contributivitate se încadrează aici. Practic, pe baza acelui memorandum, va fi completat acel grup cu miniștrii care au în coordonare pensiile militare și de ordine publică și care trebuie să vină cu aportul lor la această reformă.

Eu am spus tot timpul că a fost trecut eronat în dreptul Ministerului Muncii acest jalon deoarece Ministerul Muncii nu are specialiștii necesari să facă reforma în apărare și ordine publică, în justiție, diplomați, navigatori sau aviatori.

Dar ne-am ocupat în acest an, conștienți că trebuie să rezolvăm această problemă, și s-a lucrat pe baza unui raport preliminar al Comisiei Europene. S-a prezentat proiectul de act normativ, eu personal l-am prezentat într-un video call cu Banca Mondială, am prezentat Comisiei Europene acest proiect înainte de a fi trecut prin Guvern și depus în Parlament. A venit acest raport final al Băncii Mondiale și trebuie să discutăm în sinteză, trebuie să-l analizăm foarte amănunțit așa încât la discuțiile cu Comisia să fie luată decizia finală. Eu am învățat din această implementare a PNRR până acum că e mai bine să discuți cu Comisia Europeană înainte de a aproba un proiect, așa încât să ai acordul și toate principiile stabilite așa încât să nu ai probleme ulterior”, a declarat Marius Budăi, luni seară la B1TV.

Întrebat când va fi gata reforma pensiilor speciale, ministrul Marius Budăi a răspuns: „Aici mulți colegi care fac mult zgomot, dar au zero soluții, și mă refer aici la colegii din USR care atunci când au fost la guvernare n-au avut nicio soluție cum să rezolve această problemă… să stea liniștiți, o să rezolvăm noi. Ei au indus în spațiul public precum că această reformă e aferentă cererii 2 de plată din PNRR. E total eronat, această reformă e aferentă cererii 3 de plată și până la depunerea acestei cereri cu siguranță legeav a fi adoptată de Parlament”.

Marius Budăi a precizat și că pensiile militare nu sunt pensii speciale și că ele au trecut deja prin „câteva reforme”, iar în 2017 „au avut o reducere de procent de la 80 la 65%”.

Acestea „nu mai pot fi reduse că nu mai e de unde, dar se pot discuta cu Ministerul de Finanțe, condus de Adrian Câciu tot de la PSD, scenarii pentru o eventuală impozitare a părții neconstributive din pensiile militare”, a mai declarat ministrul Muncii.

PSD a anunțat, luni, că liderii coaliției de guvernare au decis să constituie un grup de lucru pentru transpunerea în legea pensiilor speciale a recomandărilor venite de la Banca Mondială și de la Comisia Europeană.

• Un prim scenariu presupune menţinerea actualelor prevederi legislative. Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creştere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ţinta de 25 de ani şi baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuală a prestaţiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 şi inflaţia decalată de 2 ani, după aceea, urmând regulile actuale de indexare.

În ipoteza că salariile în economie vor creşte mai mult decât inflaţia, este de aşteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă. În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu pe economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 şi sub 50% până în 2037. Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiile militare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% şi trecerea la indexarea în funcţie de rata inflaţiei) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală sistem, se menţionează în document.

• Al doilea scenariu presupune o perioadă de referinţă de 12 luni. Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile şi asupra nivelurilor pensiilor în comparaţie cu scenariul de bază. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare şi rămân la niveluri similare faţă de valoarea de referinţă pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).
• Al treilea scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata ţintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem. Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile şi nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile urmează o traiectorie descendentă mai marcată după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 şi apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,62% din PIB). Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu, raportul beneficiilor scăzând sub 60% până în 2032 şi sub 40% până în 2047.
• Scenariul cu numărul 4 evaluează impactul prelungirii perioadei de referinţă pentru calcularea câştigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră. Rezultatele acestei eventuale modificări ar fi similare cu rezultatele menţionate pentru scenariul anterior (rata de înlocuire de 45%). Ca şi în scenariul precedent, cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 şi sub 0,5% după 2068 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,61% din PIB).

De asemenea, raportul mediu al beneficiilor urmează un model foarte asemănător ca în scenariul anterior. Raportul dintre pensia militară medie şi salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 şi ajungând la 30% până în 2060, cu prestaţii medii puţin mai mici spre sfârşitul perioadei.

Potrivit datelor Caselor de Pensii Militare, în 2019, cheltuielile cu pensiile militare ajungeau la 8,04 miliarde lei, din care contribuţii plătite ale participanţilor la planul militar de 3,532 miliarde lei, la un număr de 177.063 de beneficiari. Impactul cheltuielilor cu pensiile militare era de 0,76% din PIB. În 2022, la 197.134 de beneficiari, cheltuielile erau de 10,178 miliarde lei, respectiv 0,71% din PIB.