Abuzuri ale ANAF în acțiunile de control descoperite de Curtea de Conturi
Auditul efectuat de Curtea de Conturi la ANAF a scos la iveală nereguli și abuzuri șocante ale acestei instituții. Printre acestea se numără sancțiuni contravenționale pentru fapte prescrise, fapte încadrate în mod eronat din punct de vedere juridic, cuantum al sancțiunii aplicate necorelat cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, precum și practici neunitare cu privire la aplicarea sancțiunilor contravenționale pentru aceeași faptă.
Curtea de Conturi a publicat raportul de audit la instituțiile publice, cele mai multe nereguli fiind depistate la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Astfel, au fost depistate 788 de abateri de la legalitate și regularitate, care au dus la neîncasarea la buget a sumei de 573.572 mii lei, la care se adaugă prejudicii de recuperat în sumă de 10.641 mii lei. Totodată, au fost identificate erori de înregistrare în evidențele contabile și fiscale, în sumă totală de 1.700.971 mii lei.
La nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), Curtea de Conturi a constatat nerealizări a documentării asupra situației fiscale și a riscului fiscal asociat agenților economici care urmează să facă obiectul controlului operativ și inopinat, fiind identificate situații în care, în procesele-verbale încheiate, au fost menționate acte normative care nu pot fi imputate societăților comerciale. Totodată, inspectorii DGAF au aplicat sancțiuni contravenționale pentru fapte prescrise la data aplicării sancțiunii, au stabilit eronat calitatea de subiect activ al contravenției, în cazul unor procese verbale întocmite la persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, iar faptele sancționate au fost încadrate în mod eronat din punct de vedere juridic. Mai mult, Curtea de Conturi a descoperit că, în unele cazuri, cuantumul sancțiunii aplicate nu a fost corelat cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar în altele s-au întocmit procese verbale pentru fapte contravenționale care nu întruneau elementele constitutive ale contravențiilor.
Curtea de Conturi a mai descoperit la DGAF că, în unele situații, sesizările penale au fost întocmite fără ca la fundamentarea acestora să se țină cont de toate prevederile legale din domeniu. Totodată, nu au fost respectate termenele de întocmire a proiectelor actelor de sesizare a organelor de urmărire penală și trimitere a acestora către structurile competente și nu au fost analizate, întotdeauna, de către personalul de conducere din cadrul DGAF, criteriile de oportunitate în organizarea activității, respectiv prioritizarea actelor de sesizare a organelor de urmărire penală în funcție de gravitatea faptelor sau de valoarea prejudiciilor aduse Bugetului consolidat al statului. ”Referitor la consemne și măsuri asiguratorii s-au constatat întârzieri cuprinse între 20 și 297 de zile pentru întocmirea de acte de control și instituirea de măsuri asigurătorii la 10 contribuabili, ulterior instituirii consemnului, lipsa motivării, în unele cazuri, a deciziilor de instituire a măsurilor asiguratorii, respectiv a pericolului ca debitorul să se sustragă de la urmărire, să-și ascundă, eventual să-și risipească patrimoniul evidențiat de către organele de control”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Pe lângă practica neunitară cu privire la aplicarea sancțiunilor contravenționale pentru aceeași faptă, verificările Curții de Conturi au scos la iveală durata mare de timp a unora dintre controalele antifraudă și utilizarea ineficientă a fondului de timp de către structurile cu atribuții de control ale ANAF. în sensul verificării acelorași operațiuni și/sau acelorași perioade fiscale. De asemenea, a fost utilizat un număr de inspectori antifraudă pe acțiune disproporționat față de gradul de complexitate al lucrării, fiind identificate și acțiuni de control în care au fost întocmite acte de control intermediare în număr semnificativ de mare.
Sursa: Național
