Planul național anticancer: Tratamente și servicii medicale ca în străinătate, pentru români, din 2023

„Legea pune împreună cele mai bune idei și recomandări din Planul european și Misiunea Europeană de Cercetare a Cancerului, le adaptează la contextul legal. În momentul în care lucrurile vor începe să fie puse în practică vom reduce foarte mult din decalajele pe care le avem față de alte țări și în privința prevenției și a depistării precoce, a screeningului, a diagnosticului de precizie și a tratamentului”, explică dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, unul dintre experții care au colaborat la elaborarea Planului.

Ceea ce urmează după adoptare este o luptă la fel de complicată, apreciază dr. Geantă.

„În unele locuri și pentru anumite subiecte este nevoie efectiv de crearea unor modele în România, ele nu există în acest moment, e nevoie de colaborare, care nu se prea găsește în sistemul de sănătate de la noi. Ca o concluzie, aș spune că e mai mult decât un Plan, decât o lege, n-aș folosi cuvântul reformă, dar asta este de fapt. E reforma mult așteptată pe subiectul cancerului. Și e ceva ireversibil”, a conchis medicul. 

Obiectivul principal pe care această lege îl urmărește, potrivit documentului, este acela al stabilirii unui traseu standardizat la pacientului oncologic între diversele etape ale îngrijirii medicale, boala oncologică fiind abordată integrat, în cadrul unor echipe multidisciplinare. Printre măsurile prevăzute se numără aceea ca medicul de familie să poată recomanda direct colonoscopia sau CT-ul. Pacienții oncologici vor avea prioritate la consultații și explorări, în baza unei liste separate de programări.

Echipele medicale multidisciplinare în tratarea bolnavilor oncologici vor deveni normă. Ele vor fi formate din chirurgi, radiologi, oncologi medicali, radioterapeuți, anatomopatologi (în viitor și specialist în biologie moleculară) și medicul curant, care prezintă pacientul și se vor întâlni ori de câte ori va fi necesar.

Medicina personalizată va include, printre altele, accesul la testarea biomarkerilor relevanți pentru stabilirea tratamentului personalizat prin finanțarea unui subprogram în cadrul Programului Național de Oncologie și crearea unei divizii de genomică pentru a putea preveni și identifica precoce, diagnostica precis și trata mai eficient cancerul, în colaborare cu Institutul Național de Genomică. 

Introducerea terapiilor inovative ocupă un loc important în cadrul planului. Astfel, pacienții fără alternativă terapeutică modernă și eficientă vor avea acces la terapii noi, după ce acestea au primit aprobarea de la Agenția Europeană a Medicamentului, fără a mai aștepta o includerea la rambursare în baza Hotărârii de Guvern nr. 720/2008. Decontarea ar urma să se facă dintr-un fond de inovație în sănătate, finanțat de la bugetul de stat. Planul prevede că bugetul fondului de inovație va fi stabilit pentru o perioadă de 4 ani pentru a oferi predictibilitate. Perioada de implementare a acestei prevederi este între 2023 și 2026.

Alte țări europene precum Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Spania, Ungaria oferă deja o șansă pacienților să obțină acces timpuriu la medicamentele inovatoare aprobate de Agenția Europeană înainte ca aceste produse să obțină decizia locală de evaluare pentru introducerea în sistemul de rambursare. România însă se află pe ultimul loc în ceea ce privește timpul de așteptare al pacienților, de la aprobarea de punere pe piață dată de Agenția Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare este de aproximativ 29 de luni (883 de zile). 

Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) în perioada 2016-2019, doar 39 de medicamente (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021.

Planul prevede acordarea de servicii standardizate de psihooncologie și onconutriție, din 2023, prin introducerea pe parcursul terapiei oncologice a unui plan nutrițional care să țină cont de fiecare stadiu al tratamentului în care se află pacientul în colaborare cu nutriționiști acreditați și cu psihologi specializați, precum și crearea unor cursuri de informare și educație pentru sănătate și prevenție pentru aparținători cu scopul înțelegerii și combaterii stigmatizării. 

Planul mai prevede crearea unei rețele între centrele de tratament naționale pentru o mai bună îngrijire a pacienților, integrarea centrelor naționale în cele europene.

Componenta de prevenție include campanii de informare referitoare la factorii de risc în apariția bolilor oncologice și măsurarea lor, dincolo de cei care sunt astăzi cei mai discutați, respectiv nutriția și stresul. Planul mai prevede realizarea unui registru național funcțional al bolnavilor de cancer, în prezent existând doar două, la Cluj și la Timișoara, și organizarea unei baze de date pe diferite categorii de vârstă, sex, localizare cancer, educație, pacienți la risc. 

Cât privește paliația, sunt prevăzute măsuri de creștere a accesului, prin finanțarea unei proceduri pentru pacienții oncologici aflați în afara programului de chimioterapie sau terapie biologică. Acestea vor include printre altele analize medicale, radiografii abdominale simple, radiografii pulmonare, transfuzii de produse biologice, administrare de antibiotice injectabile, antifungice, vit. B12, fier injectabil, heparine cu molecula mică, administrare de tratament intravenos sau intramusculare (soluții saline, electroliți, antisecretori, prokinetice, antialgice, vitamine, alimentație parenterală, aminoacizi), clisme, îngrijiri ale stomei.

Componenta de prevenție include campanii de informare referitoare la factorii de risc în apariția bolilor oncologice și măsurarea lor.

Sursa: Adevarul.ro