Sorin Oprescu, despre condamnarea primită: Comparabilă cu cea pentru omor și mai mare decât pentru unele crime de război

Sorin Oprescu a depus o contestație la executare împotriva deciziei definitive de condamnare pentru luare de mită, abuz în serviciu și constituire de grup infracțional organizat, săvârșite pe vremea când era primar general al Capitalei.

Tribunalul București i-a respins această cale extraordinară de atac pe data de 4 august, iar acum dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel București, unde are termen pe data de 19 octombrie.

Din documentele dosarului rezultă că Sorin Oprescu a formulat contestație la executare deoarece e de părere că pedeapsa pronunțată pe numele lui e atât de „absurdă” încât ar fi trebuit ca judecătorul delegat cu executarea să fi observat asta și să fi aplicat „cu prioritate Dreptul Uniunii Europene.

În opinia lui Sorin Oprescu și a avocaților lui, magistratul care a emis mandatul european de arestare după fuga fostului edil ar fi trebuit să-i contrazică pe ceilalți patru magistrați care l-au găsit vinovat – unul la fond și trei în apel.

Pe fond, Sorin Oprescu a primit 5 ani și 4 luni de închisoare, iar în apel, în complet de divergență, alți trei judecători i-au dat 10 ani și 8 luni. E drept că unul dintre ei a făcut opinie separată, dar cu privire la achitarea fostului edil pentru spălare de bani și abuz în serviciu. Pentru luare de mită și constituire de grup infracțional organizat și acest magistrat a fost de acord că Oprescu trebuie condamnat.

„La emiterea mandatului de arestare european, judecătorul delegat cu executarea de la instanţa de executare are deci obligaţia constituţională şi legală să respecte şi să aplice prioritar Dreptul Uniunii Europene, în concret dreptul la proporționalitatea asprimii pedepsei penale cu gravitatea infracţiunii. În cauză, este manifest disproporţionat, aberant, absurd, ca, potrivit dreptului român penal substanţial aplicat de instanţa judecătorească penală română de apel, pentru o singură faptă de primire a sumei de 25.000 euro, precedată de o aderare la un grup organizat cu 2 ani înainte şi urmată imediat de plata unei datorii, precum şi pentru o altă faptă cu un prejudiciu de 34 de euro, contestatorului să i se aplice o pedeapsă rezultantă totală de 10 ani şi 8 luni”, arată Sorin Oprescu în contestația la executare.

„Cu titlu de exemplu, o astfel de pedeapsă este compatibilă cu o infracţiune de omor (ucidere cu intenţie) sau de piraterie, dar depăşeşte ca nivel de asprime pedeapsa ce poate fi aplicată pentru o infracţiune precum cele de sclavie, trafic de persoane, trafic de minori, tortură, viol, tâlhărie (furt prin violenţă, inclusiv prin folosirea de arme), transmiterea intenţionată a virusului HIV, falsificare de monede sau unele crime de război. (…) Este evident că, pentru a respecta dreptul fundamental al omului la proportionalitatea pedepsei cu infracţiunea, pedeapsa totală rezultantă aplicată contestatorului ar trebui foarte mult redusă (în concret, s-ar justifica doar o pedeapsă cu închisoare cu suspendare)”, se arată în documentul citat.

Acesta este punctul de pornire al avocaților lui Sorin Oprescu pentru a cere anularea tuturor „măsurilor de executare posterioare introducerii prezentei contestaţii la executare”. Prin această sintagmă, avocații fostului edil țintesc, de fapt, anularea executării pedepsei.

„Judecătorul delegat cu executarea de la instanţa de executare, atunci când a emis în cauză mandatul de arestare european, nu a verificat respectarea dreptului fundamental la proporționalitatea pedepsei penale cu infracţiunea, ci a ignorat norma clară din Dreptul Uniunii Europene care consacră acest drept fundamental, deşi acea normă europeană este direct aplicabilă şi are forţă supra-legislativă în dreptul intern român. Mandatul de arestare european emis în cauză este deci lovit de nulitate absoluta, acelaşi caracter nul absolut avându-l si măsura de executareconstând in transmiterea mandatului de arestare european către autorităţile greceşti. Nulitatea mandatului de arestare european atrage automat nulitatea tuturor actelor si măsurilor de executare subsecvente, emise sau realizate în baza acestui mandat de arestare european, inclusiv - dacă va fi cazul - a actelor şi măsurilor de executare posterioare introducerii prezentei contestaţii la executare”, se arată în documentele de la dosar.

În consecință, avocații notează că Oprescu cere suspendarea executării pedepsei până la soluționarea definitivă a căii extraordinare de atac.

„Contestatorul solicită instanţei care soluţionează prezenta contestaţie la executare să dispună suspendarea executării mandatului de arestare european până la soluţionarea definitivă a prezentei contestaţii la executare. Deşi nu există o normă legislativă în acest sens, este de principiu că o instanţă judecătorească învestită cu analiza legalităţii unui act judiciar poate dispune suspendarea executării respectivului act judiciar până la soluţionarea cauzei, dacă nu există o interdicţie expresă. Este vorba de o suspendare judiciară, facultativă, iar nu de una automată, de plin drept, prin simplul fapt al exercitării contestaţiei. În plus, contestaţia la executare, ca drept procesual al contestatorului, trebuie să aibă un caracter real şi efectiv, iar nu doar teoretic sau iluzoriu. Or, riscul predării contestatorului către autorităţile române în temeiul unui mandat de arestare european nelegal este real, aşa încât se impune suspendarea executării respectivului mandat de arestare european până la rezolvarea chestiunii legalităţii sale, adică până la soluţionarea definitivă a prezentei contestaţii la executare”, se mai arată în contestația la executare formulată de Oprescu.

Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, pe data de 13 mai 2022, la 10 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.

Este vorba de dosarul în care Sorin Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie.

Iniţial, Tribunalul Bucureşti (instanţa de fond) l-a condamnat pe Oprescu, în mai 2019, la 5 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsă mărită de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani şi 8 luni, după ce judecătorii au aplicat forma agravantă a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

Potrivit deciziei instanţei, Sorin Oprescu a primit:

• 6 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în variantă agravată;
• 6 ani pentru luare de mită,
• 3 ani închisoare pentru abuz în serviciu
• 3 ani şi 6 luni închisoare pentru spălarea banilor.

Sorin Oprescu a fost prins în Grecia și arestat în vederea extrădării. Într-un final, instanța a decis să îl elibereze pe cauțiune.

Fostul edil a trebuit să plătească o cauțiune de 5.000 de euro și este obligat să se prezinte la poliţie de două ori pe lună.

Alte condamnări din dosarul Oprescu:

• Popa Bogdan Cornel - 11 ani și 6 luni
• Stanca Cristian - 7 ani și 2 luni
• Constantinescu Mircea Octavian- 6 ani și 10 luni
• Șupeală Florin - 4 ani
• Albu Romeo- 6 ani
• Niță Ion - 7 ani și 10 luni
• Bengalici Claudiu - 6 ani și 6 luni
• Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela - 2 ani și 10 luni cu suspendare.

Din completul de judecată care l-a condamnat definitiv pe Sorin Oprescu au făcut parte magistrații Daniela Panioglu, Claudia Jderu și Mihai Valentin, ultimul formulând o opinie separată.

Judecătoarea Daniela Panioglu este cea care l-a condamnat pe omul de afaceri Nelu Iordache la 11 ani și 9 luni de detenție.

Judecătoarea Claudia Jderu este cea care a pronunțat, în primă instanță, o pedeapsă de 8 ani de închisoare pentru Elena Udrea în Dosarul finanțării campaniei din 2009.

În schimb, judecătorul Mihai Valentin este cel care, alături de un alt coleg de complet, l-a achitat definitiv pe fostul primar al comunei Jilava, Adrian Mladin, într-un dosar în care pe fond fusese condamnat la 8 ani de închisoare.

Judecătorul Mihai Valentin de la Curtea de Apel București a apreciat că Sorin Oprescu trebuie achitat pentru două dintre infracțiunile reținute în sarcina sa, adică pentru spălare de bani și abuz în serviciu – ambele cu motivarea că „faptele nu sunt prevăzute de legea penală”.

Dacă ceilalți doi magistrați ar fi fost de acord, Oprescu ar fi primit o pedeapsă de 6 ani de închisoare, în loc de 10 ani și 8 luni.

Fostul primar al Bucureștiului a fost găsit în septembrie 2015 cu o pungă de 25.000 de euro în torpedoul mașinii, iar procurorii DNA l-au reținut atunci pentru luare de mită. Oprescu a primit o condamnare la 5 ani și 4 luni de închisoare în procesul pe fond.

Sorin Oprescu susține că a luat banii despre care DNA spune că sunt cu titlul de mită ca urmare a unei „provocări” făcute de procurori, dar nu neagă faptul că a pus mâna pe bani, ci nuanțează motivul primirii acestora.

Edilul a vorbit în ultimul cuvânt despre flagrant, despre intervenții ale unui general SRI pe lângă el și despre faptul că dosarul lui ar fi unul „fabricat”.