Fostul președinte al URSS, Mihail Gorbaciov a murit la vârsta de 91 de ani

Mihail Gorbaciov, ultimul președinte al Uniunii Sovietice înainte de dizolvarea acesteia, a murit la Moscova, au anunțat oficiali de la Kremlin.

Urmărește-ne peGoogle news
Fostul președinte al URSS, Mihail Gorbaciov a murit la vârsta de 91 de ani
Foto: Creative Commons Attribution 2.0 Generic

Fostul lider sovietic avea 92 de ani.

Gorbaciov, a cărui guvernare tumultuoasă a fost asociată cu termenii perestroika și glasnost (reformă și deschidere) a murit după o lungă boală, au informat agențiile de presă de stat ruse, citate de CNN.

„Mikhail Sergheevici Gorbaciov a murit în această seară după o boală gravă și prelungită”, a declarat Spitalul Clinic Central, potrivit RIA/Novosti marți, adaugă sursa citată.

Jurnalistul rus Alexei Venediktov, fostul redactor-șef al Эхо Москвы, post de radio închis după izbucnirea războiului din Ucraina, dezvăluia, în urmă cu câteva luni, regretele lui Mihail Gorbaciov despre ”operațiunea militară specială”. Fiind apropiat de ultimul lider al URSS, el afirmă că acesta ea spus că „Putin i-a distrus cauza vieții”, arată realitatea.md.

Anterior au apărut imagini cu Gorbaciov la spital. Presa scria că el este grav bolnav, are probleme cu rinichii și suferă de diabet. Cauza decesului lui deocamdată nu a fost anunțată.

Între 1990 şi 1991, Mihail Gorbaciov a ocupat funcţia de preşedinte al Uniunii Sovietice, după care a fost nevoit în cele din urmă să demisioneze pe 25 decembrie 1991, ceea ce a dus la sfârşitul URSS.

Gorbaciov, care a primit Premiul Nobel pentru pace în 1990, a încheiat acorduri de reducere a armamentului cu SUA şi parteneriate cu statele occidentale pentru a îndepărta Cortina de Fier, care a divizat Europa după cel de-al doilea război mondial, şi a dus la reunificarea Germaniei, aminteşte Reuters.

Când protestele în favoarea democraţiei au cuprins naţiunile din blocul sovietic al Europei de Est comuniste în 1989, Gorbaciov s-a abţinut să recurgă la forţă, spre deosebire de liderii anteriori ai Kremlinului, care trimiseseră tancuri pentru a zdrobi revolta din Ungaria, în 1956, şi cea din Cehoslovacia în 1968.

Aceste proteste au alimentat aspiraţiile pentru autonomie în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, care s-au dezintegrat în următorii doi ani într-o manieră haotică, iar Gorbaciov s-a luptat în zadar să prevină acel colaps.

Ajuns secretar general al Partidului Comunist Sovietic în 1985, la doar 54 de ani, el şi-a propus să revitalizeze sistemul prin introducerea unor libertăţi politice şi economice limitate, însă reformele au scăpat de sub control.

Politica sa de "glasnost" - libertatea de exprimare - a permis critici până atunci de neconceput la adresa partidului şi a statului, dar i-a încurajat în acelaşi timp pe naţionalişti, care au început să facă presiuni pentru independenţă în republicile baltice Letonia, Lituania, Estonia, dar şi în alte părţi.

Mulţi ruşi nu l-au iertat niciodată pe Mihail Gorbaciov pentru turbulenţele pe care le-au declanşat reformele sale, considerând că scăderea ulterioară a nivelului de trai a fost un preţ prea mare de plătit pentru democraţie.

După ce l-a vizitat pe Mihail Gorbaciov în spital, pe 30 iunie, economistul liberal Ruslan Grinberg a declarat pentru publicaţia de ştiri a forţelor armate Zvezda: "Ne-a dat tuturor libertatea, numai că noi nu ştim ce să facem cu ea".