Zeci de parlamentari și-au părăsit partidul, după un an și jumătate de mandat

Mișcările la nivelul Parlamentului nu sunt însă o noutate, fiind o consecință a scandalurilor interne, a intrării în dizgrația conducerii unui partid sau încercarea de a lipire față de cei aflați la Putere. Actuala legislatură arată o frecvență ridicată a plecărilor din partid, din moment ce 40 de aleși și-au lăsat formațiunile în care au fost aleși. Ca termen de comparație, în tot mandatul 2016-2020 au fost doar 39 de plecări din partide.

Cei mai mulți au plecat din PNL în Forța Dreptei, adică 16 parlamentari (13 deputați și trei senatori), după ce Ludovic Orban a rupt de tot relațiile cu liberalii, în urma asocierii formațiunii conduse la acea vreme de Florin Cîțu cu PSD, pentru un guvern care „să asigure stabilitate”. Nu mai puțin de 12 aleși părăsit USR, în urma demisiei lui Dacian Cioloș și a primilor pași pentru constituirea REPER. Un singur fost parlamentar al USR, Tudor Benga, a plecat din partidul condus de Cătălin Drulă, fără a avea gânduri de a merge în noua construcție politică.

Alianța pentru Unirea Românilor a rămas fără șapte oameni, majoritatea rămânând neafiliați la nivel parlamentar, dar și fără a se orienta spre altă formațiune, cu toate că au fost și cazuri cum e cel al lui Francisc Tobă, care a mers la Alianța pentru Patrie, patronată din umbră de Liviu Dragnea. Câte un deputat au pierdut și PSD (Dumitru Coarnă), UDMR (Apjok Norbert) și Grupul minorităților (Andi Grosaru).

Singurii aleși care au mers tot într-un partid parlamentar, recunoscut la nivel de grup, sunt Marciana Ozmen și Dumitru Flucuș. Ozmen se înscrie în termenul clasic de traseism, părăsind USR pentru PNL, adică o formațiune aflată la putere, în timp ce Flucuș a lăsat PNL pentru AUR.

În mandatul precedent, adică în opt sesiuni legislative, au fost doar 39 de aleși care și-au părăsit partidul în care au fost aleși, în ciuda faptului că au existat mai multe crize politice. Mai precis, a fost scandalul din PSD, între o grupare pucistă și Liviu Dragnea, care s-a lăsat cu demisiile sau excluderile unor lideri social-democrați, apoi au fost orientarea spre partidul lui Victor Ponta (Pro România), migrarea spre Guvernul Orban (după preluarea puterii în noiembrie 2019) și goana pentru a prinde un loc pe listele pentru parlamentare.

De exemplu, PSD a fost afectat de numeroase plecări, după ce mai mulți aleși, foarte prezenți în spațiul public, dar cu imaginea negativă, cum ar fi Șerban Nicolae și Cătălin Rădulescu, au mers spre formațiuni mai mici în încercarea de a prinde un nou loc în Parlament.

Legislatura dintre anii 2012-2016 a fost însă perioada cu cele mai marcante mișcări la nivelul partidelor, fiind anii în care PDL a fuzionat cu PNL, iar PP-DD a fuzionat cu UNPR, după au plecat masiv oameni din partid. Noua formă a partidului a fuzionat de asemenea apoi cu PMP.

153 de deputați și 64 de senatori și-au părăsit atunci partidul în care activau. Un număr foarte mare de parlamentari au ales să rămână independenți, mai exact 78 de deputați și 40 de senatori. Însă și numărul parlamentarilor a fost foarte mare, din cauza legii electorale. Mai precis, am avut un Parlament de 588 de aleși, cu peste 120 mai mult față de celelalte legislaturi.

Sursa: Adevărul.ro