Ministrul Muncii, explicații pentru salariile mici din mediul privat: La stat sunt puțini muncitori necalificați

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a explicat la Digi24 că, în ceea ce privește diferențele salariale dintre stat și privat, în primul caz „calificările sunt înalte”, astfel că salariile sunt altele, notează Adevărul.ro.

Urmărește-ne peGoogle news
Ministrul Muncii, explicații pentru salariile mici din mediul privat: La stat sunt puțini muncitori necalificați
Foto: Guvernul României

„Trebuie o discuție onestă. Sunt două chestiuni, muncitori necalificați la stat sunt foarte puțini. Calificările sunt înalte, altele sunt salariile. Apoi, dacă vorbim și de o raportare mincinoasă – în România încă sunt angajați care se complac în situații cu plata cu 2 lei pe hârtie și cu 5 lei în mână. O să vedem că, dacă vom avea un cost real trecut pe hârtie alta ar fi diferența”, a declarat ministrul Muncii într-o intervenție la Digi24, potrivit Adevărul.ro.

Ministerul Muncii a publicat o nouă ordonanţă de urgenţă privind creşterea veniturilor bugetarilor, care nu mai prevede aplicarea de noi sporuri, iar augmentarea procentuală a salariilor va fi la fel pentru toţi.

Creşterea salariilor pentru anumite categorii de bugetari a fost astfel amânată, după ce Guvernul a retras din circuitul de avizare OUG-ul prin care erau mărite veniturile bugetarilor, la mai puţin de două săptămâni de la punerea acesteia în dezbaterea publică.

Decizia a fost luată în urma unor discuții la Consiliul Economic şi Social, fiind ridicată problema că ordonanţa ar fi discriminatorie, pentru că nu ar fi primit toţi bugetarii bani în plus într-un mod similar.

Ministerul Muncii a pus în aceeași zi, în transparenţă publică, o nouă ordonanţă de urgenţă, mai limitată ca impact, în sensul că prevede doar acea majorare cu „1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021”, adică creşterea veniturilor cu câteva sute de lei.

Venirea cu o nouă ordonanță va amâna adoptarea cu cel puţin câteva săptămâni, pentru că doar în transparenţă publică va trebui să stea zece zile. Proiectul de OUG va intra apoi pe circuitul de avizare interministerială, fiind nevoie și de avizele şi de la CES şi Consiliul Legislativ.

În acelaşi timp, pe masa CCR sunt două proiecte de lege care au acelaşi domeniu de reglementare legislativă. Marea hibă a celor două proiecte este faptul că între variantele adoptate de Senat şi cele de la Camera Deputaţilor sunt diferenţe mari, ceea ce ar duce la „încălcarea principiului bicameralismului”.

O altă ameninţare constă în faptul că Avocatul Poporului ar putea ataca proiectul de OUG la CCR, subliniind tocmai aspectul legat de faptul că judecătorii constituţionali nu s-au pronunţat încă, fiind sesizaţi, pe tema celor două proiecte de lege adoptate de Parlament.

Bunăvoinţa Coaliţiei este mult diminuată faţă de cea arătată în proiectele care se află acum pe masa judecătorilor CCR.

Nu mai există anexa care permitea actualizarea veniturilor salariale, raportat la salariul minim brut în plată în 2021, în ceea ce priveşte aleşii locali și sunt scoşi de la categoria măririlor şi angajaţii din ministere care lucrează pe fonduri externe rambursabile.

Și personalul din aparatul propriu al Ministerului Sănătăţii e tăiat de pe lista cu o creştere a salariului de 25%. Nici personalul didactic din cluburile sportive nu va mai avea o creştere a salariilor de 10%, iar angajaţii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii nu ar urma să mai aibă sporul de 15%.