Motivarea instanței în cazul suspendării executării pedepsei lui Bogdan Olteanu

Avocatul acestuia a arătat că faptele clientului său datează din 2008 și erau deja prescrise la data pronunțării condamnării.

Bogdan Olteanu stă la pușcărie din 29 octombrie 2020, după ce a fost condamnat pentru că a primit 1 milion de euro de la SOV pentru a-l „unge” ca guvernator al Deltei Dunării pe Liviu Mihaiu. Amintim că scopul întregii „afaceri” era, pentru SOV, să își îndeplinească visul de a crea „benzinării plutitoare” pe Dunăre, un fel de barje din care ambarcațiunile ar fi putut alimenta din mers.

Urmare a deciziei CCR din data de 26 mai privind întreruperea prescripției, Bogdan Olteanu a cerut revizuirea. Ziare.com prezintă extrase din motivarea Tribunalului București prin care judecătorul fondului a admis în principiu solicitarea lui Bogdan Olteanu și a dispus suspendarea executării pedepsei. Dacă va câștiga și la Curtea de Apel, pe data de 8 august, Bogdan Olteanu va fi pus în libertate.

„Potrivit deciziei CCR nr.126/2016 publicata in Monitorul Oficial nr.185/11.03.2016, o decizie de constatare a neconstituţionalităţii unei prevederi legale trebuie să profite, în formularea căii de atac a revizuirii, numai acelei categorii de justiţiabili care a invocat excepţia de neconstituţionalitate în cauze soluţionate definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei prin care se constată neconstituţionalitatea, precum şi autorilor aceleiaşi excepţii, invocate anterior publicării deciziei Curţii, în alte cauze, soluţionate definitiv. Tribunalul constată că excepția de neconstituționalitate invocată de petentul-condamnat (Olteanu Bogdan – n.r.) este identică ca rațiune juridică si terminologie cu excepția de neconstituționalitate ce a făcut obiectul analizei deciziei (din data de - n.r.) 26.05.2022 publicată în Monitorul Oficial nr.565/09.06.2022. Astfel, chiar dacă cererea de sesizare a Curții Constituționale a fost respinsă ca inadmisibilă (în mod greșit potrivit deciziei din 26.05.2022 a CCR), ceea ce contează în „spiritul legii” este ca petentul-condamnat (Olteanu Bogdan – n.r.) a ieșit din pasivitate și a invocat excepția de neconstituționalitate, îndeplinind standardele trasate de decizia CCR nr.126/2016 publicată în Monitorul Oficial nr.185/11.03.2016”, arată judecătorul fondului.

Instanța arată în dispozitivul motivării că există premisele revizuirii condamnării lui Bogdan Olteanu, astfel că se impune suspendarea executării pedepsei.

„O altă interpretare, ar conduce la o situație absurdă juridic, net inferioară justițiabililor-titulari ai excepțiilor (identice ca text și rațiune) care au ajuns să fie soluționate de CCR. În acest sens, cererea de revizuire formulată de petent îndeplinește toate condițiile de admitere în principiu în raport cu condițiile legale. În baza art.459 alin.7 Cpp coroborat cu art.453 alin.1 lit.f Cpp va admite în principiu cererea de revizuire formulată de petentul-condamnat (Olteanu Bogdan – n.r.). Va dispune rejudecarea cauzei în fond și, în baza art.461 alin.1 Cpp, stabilește în acest sens, termen pe 05.09.2002, ora.11.00, pentru care va fi citat petentul-condamnat și înștiințat apărătorul ales. În cauză existând premisele unei hotărâri definitive cu potențial de revizuire, instanta va suspenda executarea sentinței penale (…) din 24.12.2019 pronunțată de Tribunalul București, definitivă prin decizia penală nr.1129/A din 29.10.2020 a Curții de Apel București”, se mai arată în documentul citat.

Avocatul lui Bogdan Olteanu a arătat în fața instanței că de la momentul admiterii în principiu a cererii de revizuire, soluția în urma rejudecării cauzei este extrem de previzibilă, iar suspendarea executării pedepsei se impune cu evidență, petentul-condamnat executând în prezent o pedeapsă fără bază legală.

„Se precizează că decizia din 2018 a CCR este o lege penală mai favorabilă, având în vedere că fapta pentru care a fost acuzat petentul s-a epuizat în luna noiembrie a anului 2008, limitele legale ale pedepsei fiind între 2 si 7 ani, iar termenul de prescriptie generală de 8 ani. Prin decizia menționată s-a scos din dreptul pozitiv, la acel moment, instituția întreruperii cursului prescripției prin efectuarea unor acte de procedură penală. Sub acest aspect, sentința de condamnare trebuie anulată și încetat procesul penal urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale”, se mai arată în expozitivul motivării.

Apărătorul fostului viceguvernator BNR a arătat în sala de judecată, la termenul din 8 iulie, că își întemeiază cererea de revizuire pe decizia CCR din 26 privind prescripția.

Legea prevede că una dintre condițiile admisibilității unei cereri de revizuire e cea potrivit căreia „s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză”.

Bogdan Olteanu a arătat încă de la fond că în cazul faptei reținute în sarcina lui, respectiv traficul de influență, s-a împlinit termenul de prescripție.

Acum, fostul viceguvernator BNR spune că el a fost printre primii care a sesizat CCR, în 2018, cu neconstituționalitatea art. 155, cel despre care instanța l-a declarat neconstituțional, iar legiuitorul nu l-a reparat până pe 26 mai 2022, când a venit a doua decizie.

România nu a avut legislație care să întrerupă cursul prescripției între data de 26 aprilie 2018 când CCR a pronunțat prima decizie de neconstituționalitate a prevederilor art 155 și 26 mai 2022, când a constatat că Legiuitorul nu a făcut nimic pentru a pune în acord normele de drept cu decizia instanței de control constituțional, se arată în motivarea deciziei CCR.

Astfel, condamnarea definitivă a lui Bogdan Olteanu a survenit în baza unei norme constatată ulterior ca fiind neconstituțională, de care instanța de apel, la momentul pronunțării, nu a avut cunoștință.

Până la soluționarea pe fond a cererii de revizuire, avocatul lui Bogdan Olteanu a formulat și o cerere de suspendare a executării pedepsei.

Pe 24 decembrie 2019, Tribunalul București l-a condamnat pe fostul viceguvernator al BNR la 7 ani pentru trafic de influență, pedeapsă scăzută la 5 ani de Curtea de Apel București în data de 29 octombrie 2020.

Sorin Ovidiu Vîntu a dezvăluit din închisoare motivul pentru care, în 2008, a dat dispoziție prin intermediar ca 2 milioane de euro să ajungă la Bogdan Olteanu pentru numirea lui Liviu Mihaiu în funcția de guvernator al Deltei Dunării. Suma de 1 milion de dolari s-a pierdut pe drum, iar ancheta DNA nu a stabilit nici până acum unde au ajuns banii.

În esență, Sorin Ovidiu Vîntu a recunoscut că din dispoziția lui 2.000.000 de euro au plecat către Bogdan Olteanu și PNL în 2008, și că intermediarul care a dat banii era, la acea vreme, „trimisul” lui în „mai multe cabinete”, omul de afaceri pronunțând numele lui Traian Băsescu.

„În 1997 m-am îndrăgostit definitiv de Deltă, de la prima vedere, însă am fost oripilat de munții de gunoaie care pluteau pe apele Dunării – PET-uri, cutii de bere – care erau aruncate de la Hotelul Lebăda. Am cumpărat firma care deținea toate hotelurile din Deltă și într-o săptămână le-am închis pe toate”, și-a început relatarea Sorin Ovidiu Vîntu.

Omul de afaceri a susținut că este „total falsă” afirmația procurorilor potrivit căreia el ar fi avut interese de afaceri în zonă. Sorin Ovidiu Vîntu a susținut că demersurile lui au fost unele „de protejare și apărare a acelei zone”. 

„M-am decis să finanțez un partid politic care, din toate sondajele, urma să vină la putere, pentru a obține sprijin în această luptă. Numirea guvernatorului Deltei era un prim pas în acest sens. Afirmația procurorului din cadrul discuției cu mine (n.r. – de la urmărirea penală) conform căreia mi-am pus guvernator în Deltă ca să semneze tot felul de autorizații pentru dezvoltarea afacerilor mele în Deltă este în mod grosolan falsă! (...) Presupunând, totuși, că aș fi avut nevoie de o autorizație emisă de guvernatorul Deltei era mult mai simplu să o cumpăr cu 10.000-15.000 de dolari, decât să finanțez cu milioane o campanie electorală”, a declarat Sorin Ovidiu Vîntu.

Omul de afaceri a susținut că Bogdan Olteanu acceptase în 2008 să îl sprijine în demersurile sale ecologice, dar neputând să o facă de unul singur trebuia să se asigure că are sprijinul întregului partid. Acesta este motivul pentru care spune Sorin Ovidiu Vîntu că ar fi plătit 2 milioane de dolari către Bogdan Olteanu, despre care a susținut că, în ceea ce îl privește, „era interfața PNL”.

Banii, susține Vîntu, ar fi fost plătiți printr-un intermediar, Ion Eftime, care îi avea de la „trezorierul” omului de afaceri, pe nume Ovidiu Țurcanu.

„Țurcanu i-a dat banii lui Eftime și el s-a ocupat mai departe”, a spus Vîntu, susținând că nu știe din conturile cărei firme proveneau banii.

Procurorul de ședință al DNA l-a întrebat pe Sorin Ovidiu Vîntu dacă își menține declarația din 2016, atunci când a susținut că suma a fost remisă lui Bogdan Olteanu.

„Întrebările organului de urmărire penală au fost tendențioase și au denaturat adevărul. Banii nu erau pentru numirea lui Liviu Mihaiu, banii erau pentru sprijinul politic al PNL în lupta pe care eu o duceam împotriva braconierilor, luptă în care Liviu Mihaiu era un prim pas”, a precizat Vîntu.

„Dacă a fost informat de Eftime că a fost remisă suma către Olteanu Bogdan”, a întrebat prin intermediul instanței avocata fostului viceguvernator BNR.

„El (n.r. – Ion Eftime) mi-a spus că și-a făcut treaba. Nu discutam detalii de-astea”, a răspuns Vîntu. 

„În ce măsură Ion Eftime întreținea relații de aceeași natură (n.r. - adică de intermediar al lui Vîntu) cu alte persoane? Băsescu, Blaga, Geoană?”, a întrebat Flavia Teodosiu, avocata lui Bogdan Olteanu.

„Și dacă discuta cu alții, ce? Da, domnul Eftime era trimisul meu în diverse cabinete, de la Băsescu la... mai știu eu cine dracu’!”, a declarat Sorin Ovidiu Vîntu.

„Ați spus că domnul Eftime e un mare mincinos. Mențineți?”, l-a întrebat avocata pe Vîntu, moment în care omul de afaceri a spus că după ce „necazurile” lui au început, cel în cauză „a mințit în foarte multe ocazii”.

„Deci e posibil ca Eftime să vă fi mințit și în privința banilor dați lui Bogdan Olteanu”, i-a întors replica avocata.

„Evident că da!”, a fost răspunsul lui Vîntu. 

În 2016, Bogdan Olteanu, fost viceguvernator al BNR, a fost trimis în judecată de DNA în dosarul în care este acuzat că ar fi primit un milion de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu pentru intervenţii la membri ai Guvernului în favoarea numirii lui Liviu Mihaiu guvernator al Deltei Dunării.

„Olteanu Bogdan, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi primit de la un om de afaceri suma de 1.000.000 de euro şi sprijin electoral, constând în servicii de marketing şi consultanţă, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă primul ministru de la acea dată, astfel încât o anumită persoană să fie numită pe postul de guvernator al Deltei Dunării. Banii au fost remişi de către omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic”, transmite DNA.

La data de 18 septembrie 2008, Liviu Mihai a fost numit în funcţia de guvernator al Deltei Dunării.

„În perioada august – noiembrie 2008, s-au prestat efectiv şi serviciile electorale promise (analize politice, sondaje, analize media, rapoarte de analiză, profilul candidatului, monitorizări media, documentare statistice referitoare la profilul alegătorilor din colegiul în care candida inculpatul, simulări referitoare la rezultatul votului şi la alocarea mandatelor de parlamentar)”, explică DNA.

Sursa: Ziare.com