Cine sunt cei 17 parlamentari români care au fost auziţi în Parlament doar la depunerea jurământului
După trei sesiuni parlamentare, adică un an şi jumătate de mandat, 13 aleşi ai Coaliţiei de guvernare şi 4 ai Opoziţiei, care ar trebui să fie vocea cetăţenilor în Legislativ, au luat cuvântul doar la jurământ, adică în decembrie 2020.
Mandatul pe care l-au obţinut în Parlamentul României le dă deputaţilor şi senatorilor posibilitatea, dar şi obligaţia să vorbească în numele celor care i-au ales, pentru a aduce în faţa colegilor problemele cu care se confruntă cei pe care îi reprezintă. Cu toate acestea, unii fug de microfonul din plen, intervenţiile lor putând fi calculate în secunde.
La un an şi jumătate de mandat, deci după trei sesiune parlamentare, au mai rămas 17 parlamentari care au luat cuvântul în plen doar o singură dată, la depunerea jurământului, în decembrie 2020, în timp ce alţi 23 de colegi ai acestora stau ceva mai bine, având în vedere că pe lângă depunerea jurământului au mai vorbit o singură dată.
Partidele cu cei mai mulţi parlamentari sunt şi cele cu numărul cel mai mare de membri care s-au ferit să fie vocali în faţa colegilor, la tribuna Camerei Deputaţilor, pentru că la Senat aleşii au fost mai vorbăreţi, fiind şi numărul lor mai mic. PSD şi PNL au fiecare câte cinci parlamentari care au fost scumpi la vorbă. De la PSD au vorbit doar la depunerea jurământului Nicu Niţă, Carmen Mihălcescu, Rodica Nassar, Eliza Peţa-Ştefănescu şi Daniel Ştefănescu. De la liberali, cei auziţi doar la jurământ sunt Costel Barbu, Daniel Constantin (fost ministru al Agriculturii), Bogdan Gheorghiu (fost ministru al Culturii), Mugurel Cozmanciuc şi Alexandru Popa.
Surprinzătoare este situaţia fostului ministru Bogdan Gheorghiu, care prin profilul său ar fi trebuit să fie mai vocal, mai ales că a condus un domeniu unde comunicare este esenţială. Însă Gheorghiu tinde să aibă acelaşi comportament ca în mandatul precedent, când a strâns 26 de minute în opt intervenţii, în patru ani de activitate.
Tot din rândul Puterii, doi aleşi ai UDMR, Kelemen Attila şi Nagy Szabolcs, dar şi unul al Grupului minorităţilor, Ognean Cîrstici (Uniunea Sârbilor din România), au ales să nu ia cuvântul la lucrările Legislativului.
Şi în opoziţie găsim aleşi care nu au vrut să vorbească în numele celor pe care îi reprezintă în plen. La USR au rămas doi parlamentari care au reuşit să ia cuvântul în plen doar o singură dată, Andrei Drancă şi Eugen Terente. Pe lângă depunerea jurământului, un alt ales USR, Teodor Lazăr, a mai avut o singură intervenţie.
În Alianţa pentru Unirea Românilor, cea mai nouă formaţiune intrată în Parlament în urma votului dat în decembrie 2020, a mai rămas un singur parlamentar zgârcit în ceea ce priveşte discursul. Mai precis, Călin Balabaşciuc, deputat care este şi cel mai tânăr membru al Parlamentului din acest mandat.
În cazul liberalilor, alţi cinci parlamentari au reuşit să mai ia cuvântul o singură dată, pe lângă depunerea jurământului, adică Ioan Bălan, Cătălin Predoiu, Jaro Marşalic, Răzvan Prişcă şi Cosmin Şandru. Cu probleme mai mari se confruntă PSD, care are nu mai puţin de 12 parlamentari în această situaţie, deloc fericită pentru palmaresul lor politic: Mitică Mărgărit, Marius Ţuţuianu, Mirela Furtună, Cornel Folescu, Graţiela Gavrilescu, Ion Grecu, Marius Iancu, Remus Munteanu, Daniela Oteşanu, Nicolae Pavelescu, Vlad Popescu Piedone şi Marian Ţachianu.
La rândul său, UDMR bifează cu patru aleşi acest număr de doar două intervenţii, dacă ne uităm la activitatea lui Farago Petru, Gal Karoly, Hajdu Gabor şi Kulcsar-Terza Jozsef. Ultimul este printre campionii UDMR în ceea ce priveşte proiectele controversate, cum ar fi autonomia Ţinutului Secuiesc.
Forţa Dreptei, adică micul partid care nu are încă grup parlamentar recunoscut, are şi ea un ales care a avut doar două intervenţii, adică pe deputatul George Ionescu. Şi la noua formaţiune REPER sunt aleşi mai rezervaţi când vine vorba de luat cuvântul. De exemplu, Lorant Sas a avut doar trei luări de cuvânt, care însumează un minut şi 34 de secunde. Din acestea, 33 de secunde au fost pentru depunerea jurământului de instituire în funcţie.
Ionel Stancu de la minorităţi (Asociaţia Macedonenilor din România) a sărit de la o intervenţie, de 31 de secunde, la depunerea jurământului, la 48 de secunde, prin alte două intervenţii. Nouă secunde i-au luat lui Stancu să mai spună cine e reprezentantul minorităţilor într-o comisie de numărare a voturilor, când au fost votaţi noii judecători la Curtea Constituţională. Alte şase secunde au fost adunate pentru a nominaliza un coleg din grup în comisia de numărare a voturilor care au fost date pentru ridicarea imunităţii fostului ministru al Agriculturii, Ionuţ Chesnoiu. În precedentul mandat pe care l-a avut în Camera Deputaţilor, adică legislatura 2012-2016, reprezentantul macedonenilor din România a reuşit performanţa negativă să ia cuvântul doar la depunerea jurământului, auzindu-i-se glasul preţ de 43 de secunde. 10.951 de lei e indemnizaţia netă pe care a luat-o Călin Balabaşciuc, ales care a fost auzit doar la jurământ.
Sursa: Adevărul.ro, Ziare.com
